Economie europeană - Ungaria

I.Repere geografice generale.

1.1.Poziția geografică

Ungaria este un stat situat în Centrul Europei, în Câmpia Panonică și la poalele sudice ale Carpaților Occidentali Interiori, la o distanță egală de Oceanul Atlantic și Munții Ural, respectiv de Marea Mediterană și Marea Nordului. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Câmpiei Panonice, din care face parte Parcul Național Hortobîgy, înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Ungaria se învecinează cu Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la vest, Slovacia la nord, România la est și cu Ucraina la nord-est.

Capitala sa este Budapeste.

Numarul total de populație este de 9.778.371 (estimate în 2018) cu o densitate de 107 loc/km².

Limba oficială din Ungaria este limba maghiară cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 99% din totalul populației Ungariei, fiind urmată de limbile vorbite de minoritățile etnice de origine istorică și imigratoare. Germana și engleza sunt principalele limbi străine predate în școlile din Ungaria.

1.2.Sistem politic

Ungaria este o republică parlamentară cu un șef de guvern (primul ministru), care are putere executivă și un șef de stat (președintele), ale cărui puteri sunt în principal de reprezentare.

Țara este împărțită în 19 județe, capitala Budapesta și 23 de orașe cu autoritate la nivel de județ.

1.3.Aderarea la Uniunea Europeană

Ungaria a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană în ziua de 31 martie 1994, negocierile au început după exact patru ani și s-au finalizat în 13 decembrie 2002, zi în care a fost anunțată viitoarea aderare a Ungariei la UE, împreună cu nouă alte țări.

Țara a ținut și un referendum privind aderarea; acesta a avut loc la 12 aprilie 2003 și cetățenii țării au aprobat aderarea cu 84% din voturi pentru și o prezență la vot de 45%.

A devenit stat membru al UE la 1 mai 2004, iar din 23 decembrie 2007, este membru în spațiul Schengen.

Guvernul ungar și-a exprimat dorința de a adera la zona euro în 2010. Analiștii economici consideră, însă, această dată drept nerealistă, date fiind problemele existente, ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Unii analiști au sugerat chiar că alți membri UE 9 printre care și Bulgaria ori România - ar putea depăși Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro

Orașul său Pécs a fost ales Capitală Europeană a Culturii.

1.4.Numărul de europarlamentari

Parlamentul European are 21 de membri din Ungaria. În funcție de domeniul de politică abordat, diferiți reprezentanți ai guvernului maghiar participă în mod regulat la reuniunile Consiliului.

Președinția Consiliului UE i-a revenit Ungariei în perioada: ianuarie - iunie 2011.

În echipa comisarilor europeni, comisarul nominalizat de Ungaria este Tibor Navracsics. El are ca portofoliu educația, cultura, tineretul și sportul.

Ungaria are 12 reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obține o imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor de lucru în țările membre.

La fel țara are 12 reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților locali și regionali. Acest organism consultativ este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.

II.Indicatorii macroeconomici

2.1.Deficitul bugetar

Bugetul guvernamental în Ungaria a fost în medie de -4,84% din PIB între 1995 și 2018, atingând un nivel maxim de -1,60% din PIB în 2016 scăzut de -9,30% din PIB în 2006.

Intre 2004 si 2006 deficitul bugetar a crescut din cauza unei politici fiscal-bugetare expansioniste care a dus la o crestere cumulata a cheltuielilor bugetare de aproximativ 3 procente.

De la mijlocul anului 2006 politica fiscala a devenit contraciclica, vizand o corectare a dezechilibrelor economice existente, restrangerea acumularii de datorie publica si se avea ca obiectiv o reducere a deficitului bugetar pana in 2008.

Aceasta ajustare se baza mai mult pe o crestere a veniturilor bugetare incasate de stat si a fost ingreunata semnificativ de criza globala financiara care a afectat Europa spre ultima parte a anului 2008.

În 2018 deficitul a scăzut și datorita părții de venituri a bugetului care continuă să crească, în principal datorită creșterii salariale cu două cifre, care rezultă din condițiile strânse ale pieței muncii. Creșterea salariilor conduce, de asemenea, la consum, ceea ce sporește în continuare veniturile bugetare.

Guvernul a realizat venituri suplimentare în valoare de 305,4 miliarde HUF în 2018. De asemenea, veniturile din impozitul pe venitul personal, impozitele pe salarii și accizele au crescut semnificativ.

Privind în perspectivă, ritmul puternic al economiei maghiare, la fel de mare ca și vânzările cu amănuntul și creșterea producției industriale, precum și retragerea economiei subterane este de așteptat să contribuie la creșterea veniturilor bugetare, ceea ce probabil oferă sufficient pentru viitorul apropiat. Toate aspectele luate în considerare,aduce speranța ca pentru 2019 deficitul bugetar să constituie 1,9 din PIB.