Evaluearea creanțelor și datoriilor unei societăți comerciale

Capitolul 1. Introducere

Realizarea operatiilor specifice activitatii de exploatare impun ca entitatea sa se angreneze in mediul economico-social in care activeaza, sa intre in relatii cu o multitudine de persoane fizice si juridice ( cunoscute sub denumirea de “terti”), cum sunt: clientii, personalul, organismele de asigurari si protectie sociala, bugetul statului, unitatile din cadrul grupului, asociatii, diversi debitori si creditori. Legaturile stabilite intre entitate si tertii sai se concentreaza in raporturi economico – juridice, cunoscute sub denumirea generice de “datorii si creante”. Datorita impactului pe care il au datoriile si creantele asupra marimii si structurii patrimoniului, contabilitatea financiara a relatiilor cu tertii detine locul central in sistemul informational – contabil ai fiecarui entitati. Informatiile furnizate de aceasta componenta a contabilitatii sunt utile, in egala masura, conducerii entitatii si tertilor cu care aceasta intra in relatii.

Creantele reprezinta valorile avansate temporar de societate tertilor (persoane fizice sau juridice) pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent(o suma de bani sau un serviciu).

Ca urmare creantele sunt drepturi ale societatii fata de tertii ei. Principala categorie de creante este reprezentata de creantele de natura comerciala: creante-clienti; efecte de primit ; clienti incerti sau litigiu; clienti facturi de intocmit etc. La aceasta se adauga creantele salariale, sociale, fiscale; creantele fata de asociati privind decontarile referitoare la capital; creantele fata de debitori etc.Datoriile societatii reprezinta obligatiile actuale ale intreprinderii, ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care incorporeaza beneficii economice, iesirea beneficiilor economice pentru decontarea datoriilor presupunand plati in numerar, transferul altor active, prestarea de servicii sau inlocuirea respectivei datorii cu o alta.

Standardul international IAS 1 defineste si realizeaza cele doua mari categorii de datorii, tinand cont de gradul lor de exigibilitate:datoriile necurente si datoriile curente. Primele sunt datorii pe termen lung (scadenta mai mare de un an) iar celelalte sunt datorii pe termen scurt (scadenta mai mica de un an). In categoria datoriilor curente este inclusa si partea pe termen scurt (achitate in urmatoarele 12 luni) a datoriilor pe termen lung.

Astfel datoriile curente sunt acele obligatii ce se asteapta sa fie achitate in cursul normal al ciclului de exploatare al societatii; sau sunt exigibile in termen de 12 luni de la data bilantului.

Datoriile necurente sunt obligatii ce se asteapta sa nu fie achitate in cursul normal al ciclului de exploatare al societatii; sau sunt exigibile intr-un termen mai mare de 12 luni de la data bilantului.Datoriile se mai pot imparti si astfel: datorii financiare, datorii comerciale si alte datorii unde o mare pondere o au datoriile fiscale.

Capitolul 2. Evaluarea si contabilitatea creantelor

Conform OMF 1752/2005 elementele de activ sunt grupate dupa natura si lichiditate.

Astfel conform OMF 1752/2005 postul din bilant creante cuprinde urmatoarele:

1. Creante comerciale ( ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* - 2966* - 2968* + 4092 + 411 + 413 + 418 - 491)

Sumele înscrise la acest rând şi preluate din conturile 2675 la 2679 reprezintă creanţele aferente contractelor de leasing financiar şi altor contracte asimilate, precum şi alte creanţe imobilizate, scadente într-o perioadă mai mică de 12 luni.

2. Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct. 451** - 495*)

3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare (ct.453 – 495*)

4. Alte creante (ct.425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 4428** + 444** + 445 + 446** + 447**+ 4482 + 4582 + 461 + 473** - 496 + 5187)

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

**) Solduri debitoare ale conturilor respective.