Evaziunea Fiscală

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 113 în total
Cuvinte : 32172
Mărime: 234.65KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 1

CAPITOLUL I. Delimitări şi structuri privind sistemul fiscal 5

1.1.Impozitele, taxele si contribuţiile ca obligaţii fiscale ale întreprinderii 5

1.2. Mecanismul fiscal 7

1.3. Aparatul fiscal 9

CAPITOLUL II. Controlul fiscal în economia de piaţa funcţională 21

2.1. Funcţiile controlului fiscal 21

2.2. Controlul fiscal ca formă specifică de control în cadrul economiei de piaţa 24

2.3. Organizarea şi exercitarea controlului fiscal 25

2.4. Metodologia de control fiscal 28

CAPITOLUL III Controlul fiscal în cadrul societăţilor comerciale 32

3.1. Controlul privind taxa pe valoare adaugată 32

3.1.1. Controlul sistemului de documente şi evidenţe 34

3.1.2. Controlul documentelor cu regim special 35

3.1.3. Procedee şi tehnici utilizate de organele de control 37

3.1.4. Controlul TVA în condiţiile rambursării de la bugetul de stat 39

3.2. Controlul privind impozitul de profit 40

3.2.3. Determinarea profitului impozabil 42

3.2.4. Plata şi controlul impozitului pe profit 45

3.3. Controlul privind impozitul pe venitul global 47

3.3.1. Globalizarea veniturilor 47

3.3.2. Determinarea şi plata pe venitul global 49

3.3.3. Obligaţii, sancţiuni şi drepturi în cazul plătitorilor impozitului pe venitul global 50

3.4. Controlul altor impozite, taxe şi contribuţii 51

3.4.1. Impozitul pe clădiri 52

3.4.2. Impozitul pe teren 55

3.4.3. Taxa asupra mijloacelor de transport 56

3.4.4. Taxele vamale 57

3.4.5. Accizele 60

CAPITOLUL IV Evaziunea şi frauda fiscală. Căi şi mijloace de diminuare a acestora 62

4.1. Modalităţi generale de manifestare a evaziunii fiscale 62

4.2. Consideraţii critice asupra conceptelor de evaziune şi fraudă fiscală 66

4.3. Manifestări ale evaziunii fiscale 67

4.4. Propuneri de îmbunătăţire a căilor şi metodelor de combatere a evaziunii fiscale şi de prevenire a fraudelor 71

4.4.1. Căi şi metode de combatere a fenomenului de evaziune fiscală şi fraudă fiscală 71

4.4.2. Necesitatea întocmirii evidenţelor fiscale nominale, cale sigură de eliminare a fenomenului de evaziune şi frauda fiscală 76

4.4.3. Combaterea şi limitarea evaziunii fiscale prin măsuri legislative.. 79

CAPITOLUL V Concluzii şi propuneri 81

5.1. Măsuri ce pot fi luate ca urmare a acţiunii de control 81

5.2. Economia subterană 85

5.3. Relaţia contabilitate – control fiscal 86

5.4. Frauda fiscală şi evaziune fiscală 87

BIBLIOGRAFIE 90

Extras din document

INTRODUCERE

Oriunde şi oricând existenţa controlului presupune existenţa răspunderii. Controlul fără răspundere şi răspunderea fără control sunt două concepte ce nu se pot separa unul de altul, ele găsindu-se într-o strânsă condiţionare logică.

Principiile controlului şi responsabilităţile joacă un rol esenţial. Responsabilitatea presupune, pe lângă o organizare eficace, existenţa unui cadru pentru realizarea acţiunii de gestionare a resurselor statului.

Controlul trebuie să aibă mijloacele cu care să creeze un context de favorizare a realizării obiectivelor. Controlul, care poate fi oficios, după caz, conţine elemente definitorii: enunţul misiunii primite de la persoana abilitată să efectueze controlul, scopul şi obiectivele, politicile procentuale de control, rapoartele de control (informare) respective, controalele oficioase care pot cuprinde elemente legate de etică, valorile, încrederea sau angajamentul celui controlat.

Controlul trebuie conceput într-o manieră liberală, el justificându-şi necesitatea numai în condiţiile în care pune în evidenţă maniera în care au fost realizate sarcinile abilitării în planul realizării performanţei finale şi modul de stingere a obligaţiilor financiare faţă de stat.

Indiferent de orânduirea social politică şi statală, ca instituţie, controlul în general şi cu precădere cel economico-financiar, a existat şi există în toata lumea. Preocupări în direcţia îmbunătăţirii şi perfecţionării instituţiilor de control şi a organelor ce execută controlul, au fost şi sunt, angajându-se largi discuţii la diversele conferinţe şi congrese internaţionale.

În ţara noastră am putea grupa activitatea de control în 5 perioade:

∙ secolul al XVI-lea (aproximativ 1550) până în secolul al XVIII-lea (aproximativ 1750); în această perioadă întâlnim registre pentru socotelile visteriei.

∙ secolul al XVIII-lea (1750) – secolul al XIX-lea (1831-1832); în această perioadă apare ca autoritate consultativă financiară, pe lângă visterie şi sfatul compus din 7 boieri. Această situaţie a apărut în Ţara Românească şi Moldova ca urmare a înfăptuirii unei reforme cu caracter fiscal, administrativ şi agricol.

∙ anul 1831-1832 până în anul 1858; această perioadă este dominată de aplicarea Regulamentelor organice, care în Principatele Române pun baza unei orânduiri sociale mai închegate şi stabilesc unele norme pentru controlul finanţelor publice din cele două principate, dreptul de a încuviinţa perceperea dărilor şi efectuarea cheltuielilor, folosindu-se pentru prima dată noţiunea de buget. Ulterior a luat fiinţă controlul obştesc (exercitat de 12 funcţionari puşi sub conducerea unui şef de control), care în timpul anului putea să cerceteze orice cheltuială a statului şi să adeverească primirile. Acest organism a stat la originea controlului finaniciar în România şi a devenit ulterior Ministerul Comerţului. În anul 1960 Ministerul Comerţului s-a contopit cu Ministerul Finanţelor.

∙ anul 1858-23 August 1944; în anul 1858 s-au pus în practică principiile bugetare prin Convenţia de la Paris (7 august 1858) pe bazele cărora s-a promulgat la 28 noiembrie 1860 primul regulament al contabilităţii publice, care a contribuit la introducerea unei anumite ordini în finanţele publice şi a facilitat efectuarea controlului acesteia. Controlul organizat se realiza administrativ şi legislativ (parlamentar). Administrativ, prin înregistrarea în contabilitatea ministerelor a operaţiilor legate de administrarea şi mânuirea fondurilor şi a bunurilor publice. Sub aspect legislativ, controlul obliga miniştrii să prezinte în fiecare sesiune, socoteli tipărite de operaţiunile lor, efectuate în anul precedent care trebuie să se sprijine pe acte justificate.

În mai 1862, s-a creat serviciul Ispecţiei de finanţe sub directa conducere a Ministerul Finanţelor cu sarcina de a face control inopinat asupra tuturor agenţilor aparţinând de Ministerul Finanţelor şi de a semnala Ministerului neajunsurile rezultate. Prin legea din 24 ianuarie 1864 s-a înfiinţat ca organ specializat şi independent Înalta Curte de Conturi care avea sarcina de a exercita controlul jurisdicţional asupra executării bugetului.

Începând cu această dată, controlul s-a executat după principiul separaţiunii puterilor, existând: controlul puterii executive (administrative); controlul jurisdicţional al Înaltei Curţi de Conturi; controlul exercitat de organul legislativ (adunarea deputaţilor).

Din anul 1944 şi până în prezent delimităm următoarele perioade:

∙ etatizarea Băncii Naţionale a României, controlul economic, controlul creditelor, reforma monetară;

∙ 1948 decembrie ia fiinţă Direcţia controlului financiar în cadrul Ministerului Finanţelor şi controlul financiar intern în ministere, alte organizaţii centrale sau locale, instituţii, întreprinderi etc. iar atribuţiile controlului financiar preventiv au trecut asupra conducătorilor de contabilitate;

∙ 1949 septembrie a fost înfiinţată Comisia controlului de stat;

∙ 1950-1958 a luat fiinţă controlul preţurilor în cadrul Comitetului pentru preţuri;

∙ 1970 o nouă reglementare a controlului financiar intern (legea 15/1970)

∙ 1972 (legea nr.15) a luat fiinţă Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale;

∙ 1973 (legea nr.2) a luat fiinţă Curtea Superioară de Control Finaciar;

∙ 1974 (legea nr.9) o nouă reglementare a controlului financiar preventiv;

∙ tot după 1970 au mai fost înfiinţate diverse organisme de control referitoare la protecţia muncii, calitatea produselor, etc., inclusiv controlul obştesc (1972), republicat în 1977 cu modificările aduse.

În cadrul structurii şi formelor organizatorice ale controlului distingem trei componente:

∙ Controlul legislativ;

∙ Controlul fiscal;

∙ Controlul judiciar.

Controlul legislativ

Controlul legislativ se înfăptuieşte de către puterea legislativă – Parlamentul prin Camera Deputaţilor, Senatul şi organul consultativ de specialitate – Consiliul Legislativ – precum şi prin Curtea Constituţională.

Cele 2 camere, a deputaţilor şi senatului, îşi exercită controlul legislativ prin:

∙ comisii permanente;

∙ subcomisii;

∙ comisii speciale;

∙ comisii de anchetă;

∙ rapoarte şi interpelări.

Controlul fiscal

Se înfăptuieşte de către puterea executivă prin intermediul Guvernului, administraţiei publice centrale de specialitate şi celei locale şi Curtea de Conturi. Guvernul dispune de un departament propriu de control (departamentul de control al Guvernului).

Controlul administraţiei publice centrale de specialitate se realizează prin intermediul Ministerului Finanţelor care dispune de un aparat de control specializat, respectiv Direcţia generală de revizie fiscală şi de metodologie şi proceduri pentru control la nivelul aparatului central al ministerului, Direcţiile controlului fiscal din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucureşti şi judetul Ilfov, precum şi Garda Financiară centrală şi secţiile ei din cadrul unităţilor teritoriale ale ministerului.

Controlul judiciar

Îşi desfăşoară activitatea în cadrul puterii judecătoreşti prin:

∙ Curtea Superioară de Justiţie;

∙ Instanţele Judecătoreşti stabilite prin lege;

∙ Ministerul public prin procurorii constituiţi în parchete;

∙ Consiliul Superior al Magistraturii.

CAPITOLUL I

DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND SISTEMUL FISCAL

În domeniul fiscal sunt folosite mai multe acţiuni care în ultimă instanţă se referă la aşezarea, urmărirea şi perceperea impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii datorate bugetului de stat, bugetelor locale şi bugetelor instituţiilor publice.

Termenul de fiscalitate este definit de dicţionarul LAROUSSE astfel: “fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală, precum şi a aparatului fiscal ce vin să influenţeze direct sau indirect activitatea unui agent economic denumit contribuabil.’’

Dicţionarul explicativ al Limbii Române explică înţelesul noţiunii de fiscalitate astfel: “Sistemul de percepere a impozitelor şi taxelor prin fisc. Totalitatea obligaţiunilor fiscale ale cuiva.”

Altă noţiune foarte des întâlnită în literatura de specialitate este şi cea de fisc, definit ca: “administraţia însărcinată cu calculul şi perceperea impozitelor“.* Insituţia de stat care stabileşte şi încasează contribuţiile către stat ale unei entităţi economice urmăreşte pe cei care nu şi-au plătit în termen aceste contribuţii.** Instituţie a statului investită cu dreptul de a aşeza, încasa şi urmări plata impozitelor şi a taxelor datorate statului de către contribuabili. De asemenea se foloseşte şi termenul fiscal = care priveşte fiscul, ori care aparţine fiscului, privitor la fisc.

1.1. Impozitele, taxele şi contribuţiile ca obligaţii fiscale ale întreprinderii

După modul de percepere distingem cea mai mare grupare a impozitelor şi taxelor atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic, fapt pentru care o regăsim în toate lucrările de specialitate şi în general, în toate legislaţiile fiscale.

Este vorba despre clasificarea în:

- impozite directe, care se stabilesc şi se percep nemijlocit de la persoanele fizice sau juridice asupra bunurilor sau veniturilor prevăzute de lege; Exemplu: impozitul pe profit, impozitul pe venit global. Le putem considera cele mai nevralgice, deoarece sunt suportate în mod direct de contribuabili.

Preview document

Evaziunea Fiscală - Pagina 1
Evaziunea Fiscală - Pagina 2
Evaziunea Fiscală - Pagina 3
Evaziunea Fiscală - Pagina 4
Evaziunea Fiscală - Pagina 5
Evaziunea Fiscală - Pagina 6
Evaziunea Fiscală - Pagina 7
Evaziunea Fiscală - Pagina 8
Evaziunea Fiscală - Pagina 9
Evaziunea Fiscală - Pagina 10
Evaziunea Fiscală - Pagina 11
Evaziunea Fiscală - Pagina 12
Evaziunea Fiscală - Pagina 13
Evaziunea Fiscală - Pagina 14
Evaziunea Fiscală - Pagina 15
Evaziunea Fiscală - Pagina 16
Evaziunea Fiscală - Pagina 17
Evaziunea Fiscală - Pagina 18
Evaziunea Fiscală - Pagina 19
Evaziunea Fiscală - Pagina 20
Evaziunea Fiscală - Pagina 21
Evaziunea Fiscală - Pagina 22
Evaziunea Fiscală - Pagina 23
Evaziunea Fiscală - Pagina 24
Evaziunea Fiscală - Pagina 25
Evaziunea Fiscală - Pagina 26
Evaziunea Fiscală - Pagina 27
Evaziunea Fiscală - Pagina 28
Evaziunea Fiscală - Pagina 29
Evaziunea Fiscală - Pagina 30
Evaziunea Fiscală - Pagina 31
Evaziunea Fiscală - Pagina 32
Evaziunea Fiscală - Pagina 33
Evaziunea Fiscală - Pagina 34
Evaziunea Fiscală - Pagina 35
Evaziunea Fiscală - Pagina 36
Evaziunea Fiscală - Pagina 37
Evaziunea Fiscală - Pagina 38
Evaziunea Fiscală - Pagina 39
Evaziunea Fiscală - Pagina 40
Evaziunea Fiscală - Pagina 41
Evaziunea Fiscală - Pagina 42
Evaziunea Fiscală - Pagina 43
Evaziunea Fiscală - Pagina 44
Evaziunea Fiscală - Pagina 45
Evaziunea Fiscală - Pagina 46
Evaziunea Fiscală - Pagina 47
Evaziunea Fiscală - Pagina 48
Evaziunea Fiscală - Pagina 49
Evaziunea Fiscală - Pagina 50
Evaziunea Fiscală - Pagina 51
Evaziunea Fiscală - Pagina 52
Evaziunea Fiscală - Pagina 53
Evaziunea Fiscală - Pagina 54
Evaziunea Fiscală - Pagina 55
Evaziunea Fiscală - Pagina 56
Evaziunea Fiscală - Pagina 57
Evaziunea Fiscală - Pagina 58
Evaziunea Fiscală - Pagina 59
Evaziunea Fiscală - Pagina 60
Evaziunea Fiscală - Pagina 61
Evaziunea Fiscală - Pagina 62
Evaziunea Fiscală - Pagina 63
Evaziunea Fiscală - Pagina 64
Evaziunea Fiscală - Pagina 65
Evaziunea Fiscală - Pagina 66
Evaziunea Fiscală - Pagina 67
Evaziunea Fiscală - Pagina 68
Evaziunea Fiscală - Pagina 69
Evaziunea Fiscală - Pagina 70
Evaziunea Fiscală - Pagina 71
Evaziunea Fiscală - Pagina 72
Evaziunea Fiscală - Pagina 73
Evaziunea Fiscală - Pagina 74
Evaziunea Fiscală - Pagina 75
Evaziunea Fiscală - Pagina 76
Evaziunea Fiscală - Pagina 77
Evaziunea Fiscală - Pagina 78
Evaziunea Fiscală - Pagina 79
Evaziunea Fiscală - Pagina 80
Evaziunea Fiscală - Pagina 81
Evaziunea Fiscală - Pagina 82
Evaziunea Fiscală - Pagina 83
Evaziunea Fiscală - Pagina 84
Evaziunea Fiscală - Pagina 85
Evaziunea Fiscală - Pagina 86
Evaziunea Fiscală - Pagina 87
Evaziunea Fiscală - Pagina 88
Evaziunea Fiscală - Pagina 89
Evaziunea Fiscală - Pagina 90
Evaziunea Fiscală - Pagina 91
Evaziunea Fiscală - Pagina 92
Evaziunea Fiscală - Pagina 93
Evaziunea Fiscală - Pagina 94
Evaziunea Fiscală - Pagina 95
Evaziunea Fiscală - Pagina 96
Evaziunea Fiscală - Pagina 97
Evaziunea Fiscală - Pagina 98
Evaziunea Fiscală - Pagina 99
Evaziunea Fiscală - Pagina 100
Evaziunea Fiscală - Pagina 101
Evaziunea Fiscală - Pagina 102
Evaziunea Fiscală - Pagina 103
Evaziunea Fiscală - Pagina 104
Evaziunea Fiscală - Pagina 105
Evaziunea Fiscală - Pagina 106
Evaziunea Fiscală - Pagina 107
Evaziunea Fiscală - Pagina 108
Evaziunea Fiscală - Pagina 109
Evaziunea Fiscală - Pagina 110
Evaziunea Fiscală - Pagina 111
Evaziunea Fiscală - Pagina 112
Evaziunea Fiscală - Pagina 113

Conținut arhivă zip

  • Evaziunea Fiscala.doc

Alții au mai descărcat și

Evaziunea Fiscală Internațională

CAPITOLUL I. Paradisurile fiscale 1.1. Noţiuni de bază Pentru a ne permite să ne facem înţeleşi pe parcursul acestui capitol vom defini pe scurt...

Evaziunea fiscală - element primar al fraudei fiscale

Introducere Pe piaţa concurenţială aferentă anului 2009 nu există sistemul fiscal perfect, fără neajunsuri, dar crearea lui reprezintă un ţel al...

Fiscalitatea Agenților Economici

INTRODUCERE Societatea româneasca traverseaza o perioada de profunde transformari, generate de tranzitia de la un sistem centralizat la un sistem...

Contabilitatea Impozitelor Indirecte

CAPITOLUL 1 ROLUL IMPOZITELOR ŞI TAXELOR 1.1. Structurã şi caracteristici ale impozitelor şi taxelor 1.1.1 Noţiuni generale privind impozitele şi...

Evaziune Fiscală

Introducere Statul modern este o institutie extrem de dinamica si de mare complexitate cu nenumarate functii carui functionare si finantare este...

Rezultatul Exercițiului

Elaborarea acestui proiect are ca scop sustinerea examenului de atestat,prin care se dovedeste nivelul elevat de cunostiinte acumulate în cei 4 ani...

Evaziune Fiscală

CAPITOLUL I EVAZIUNEA FISCALĂ 1.1.Definirea şi clasificarea evaziunii fiscale Multitudinea obligaţiilor pe care legile fiscale le impun...

Te-ar putea interesa și

Evaziunea Fiscală între Teorie și Realitate

Dimensiunea economiei subterane nu poate fi masurata cu precizie, cifrele variind de la o sursa la alta, dar totusi efectele se fac din plin...

Evaziune Fiscală

INTRODUCERE Dorinţa fiecăruia dintre noi este de a câştiga cât mai mulţi bani în mod cinstit pentru a realiza obiectivele pe care le propunem....

Evaziunea Fiscala - Cauza sau Efect a Presiunii Fiscale

1. PRESIUNEA FISCALĂ – INSTRUMENT AL POLITICII FISCALE 1.1. PRESIUNEA FISCALĂ Noţiunea de presiune fiscală trebuie studiată în corelaţie cu...

Evaziune fiscală internațională

Introducere Globalizarea economiei mondiale, precum şi breşele create în sistemul fiscal internaţional şi rafinarea strategiilor financiare au...

Evaziunea fiscală și implicațiile ei asupra bugetului statului

Introducere " Evaziunea fiscală a fost întotdeauna activă şi ingenioasă pentru motivul ca Fiscul, lovind indivizii în averea lor, îi atinge în cel...

Studiu privind metodele de evaziune fiscală depistate în județul

CAPITOLUL I EVAZIUNEA ŞI FRAUDA FISCALĂ 1.1 Conceptul de evaziune şi fraudă fiscală. Evoluţie. Tendinţe. Evaziunea şi frauda fiscală exista încă...

Controlul financiar de stat și combaterea evaziunii fiscale

Introducere Societatea contemporană se confruntă cu o serie de probleme de natură economică şi financiară, care mai de care mai serioase. Dintre...

Evaziunea fiscală - metode de combatere a evaziunii fiscale

I Conceptul de evaziune fiscală 1. Noţiunea de evaziune fiscală Evaziunea fiscală reprezintă la momentul prezent un fenomen economic dar şi...

Ai nevoie de altceva?