Evaziunea Fiscala - Element Primar al Fraudei Fiscale

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Evaziunea Fiscala - Element Primar al Fraudei Fiscale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 89 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Carmen Cretu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

Introducere 3
Capitolul I. Cadrul de manifestare al evaziunii fiscale 4
1.1 Aspecte generale privind noţiunea de evaziune fiscală 4
1.2 Rolul economic al statului şi al politicii fiscale 6
1.3.Instrumente ale economiei subterane esenţiale evaziunii fiscale 10
1.3.1.Corupţia ca factor negativ într-o economie 10
1.3.2.Spălarea banilor - punctul teminus al criminalităţii economico-financiare 15
1.3.3. Utilizarea abuzivă a creditului bancar 20
1.3.4. Munca fără forme legale 24
Capitolul II. Evaziunea fiscală în România 28
2.1.Formele evaziunii fiscale 28
2.2.Firmele de tip”fantomă” – punctul nodal al fraudelor fiscale 33
2.3.Tehnicile de contabilitate creativa-instrument a economiei româneşti 40
Capitolul III. Măsuri de combatere a evaziunii fiscale 44
3.1.Cauzele evaziunii fiscale in România 44
3.2.Cadrul juridic existent pentru combaterea evaziunii fiscale 46
3.3.Instituţii abilitate în combaterea şi prevenirea evaziunii fiscale 49
3.4.Măsuri de combatere a evaziunii fiscale 57
Capitolul IV. Studiu de caz la SC HAZARD SRL 61
Concluzii şi propuneri 77
Bibliografie 79
Anexe 82

Extras din document

Introducere

Pe piaţa concurenţială aferentă anului 2009 nu există sistemul fiscal perfect, fără neajunsuri, dar crearea lui reprezintă un ţel al statelor moderne. Pe parcursul unor decenii s-au menţinut intrebările existente despre necorelarea reglementărilor fiscale cu viziunea contribuabilului in legatură cu taxele existente, şi la care este obligat să se supună.

Sunt multe cazuri, nenumărate in care statul nu reuşeşte să-şi incaseze veniturile rezultate prin aplicarea de impozite şi taxe, iar contribuabilul roman nu reuşeşte să “inţeleagă” obligativitatea care o are faţă de un sistem. Pentru contribuabil, marea enigmă rezultă din obligaţia la care este supus de către stat, fără nici o contraprestaţie din partea acestuia. Astfel apare sentimentul de necorelare, de inechitate, moment în care statul işi doreşte să îşi încaseze drepturile, iar contribuabilul de rând se simte ”furat” şi “presat fiscal”.

Disputele dintre stat şi contribuabil/cetăţean (adesea remarcate prin evaziune fiscală, corupţia, luare/dare de mită au ajuns să fie una dintre problemele existenţiale ale sec.XXI.

Elaborarea, structurarea şi prezentarea acestei lucrări a avut ca obiectiv principal informarea şi educarea necesară contribuabilului in legatură cu obligaţiile privind intocmirea corectă a situaţiilor de depunere precum şi ţinerea unor evidenţe corecte asupra veniturilor şi cheltuielor privind activitatea desfăşurată şi mai ales pedepsele şi sancţiunile de care sunt pasibili eventualii evazionişti. Mi-am propus ca în această temă să răspund la urmatoarele intrebări pe care şi le pun toţi contribuabilii, indiferent de forma lor juridică:

1.Reprezintă evaziunea fiscală un rău necesar în sec.XXI?

2.Care sunt principalele motive de acţiune a contribuabilului în aplicarea acestei proceduri ?

3.Este statul vinovat de introducerea unei presiuni fiscale excesive, poate fi el considerat un incapabil administrator?

4.Cum poate fi diminuata până la eliminare evaziunea fiscală, şi ce măsuri trebuiesc luate din partea statului în opoziţie cu contribuabilul?

Cu toate că până acum nu au fost găsite modalităţile de adoptare şi acceptare a unui compromis, prin această lucrare propun să elucidăm cauzele, efectele, formele şi modalităţile de eliminare a acestui fenomen răspândit internaţional, numit evaziune fiscală.

Ca fenomen economico-social cu forme de manifestare din cele mai ingenioase, evaziunea fiscală rămâne o prezenţă ”otrăvitoare” în societatea contemporană, ale cărei efecte negative se generalizează asupra întregului sistem funcţional al economiei.

Capitolul I. Cadrul de manifestare al evaziunii fiscale

1.1 Aspecte generale privind noţiunea de evaziune fiscală

Motto:”Evitarea impozitelor este singura ambiţie intelectuală în urma căreia te mai simţi răzbunat.” J.M.Keynes

Pretutindeni şi din totdeauna evaziunea fiscală a fost condamnată. Cu toate acestea, perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. Ea persistă în toate ţările şi în toate perioadele, în ciuda sancţiunilor.

Economia subterană sau “economia neagră” (black economy) ca formă de manifestare a evaziunii fiscale (munca la negru, vânzarea ilegală de droguri, prostituţie, jocuri de noroc, etc.) e estimată a fi 8% din PNB în Marea Britanie, 13% în Suedia, 12% în Belgia 11,5% în Italia, 9% în Franţa, Olanda, Canada şi Germania, 8,5% în SUA şi 5% în Japonia. Semnificaţia problemei e mai mare in ţările mai puţin dezvoltate unde guvernele pot întâmpina mari dificultăţi în supravegherea tranzacţiilor care au loc în economie.

Tabelul 1 Evaziunea fiscală în economia subterană

Ţările în care se manifestă

evaziune fiscală Evaziunea ca pondere

din PNB-ul ţării - în %

Marea Britanie 8%

Suedia 13%

Belgia 12%

Italia 11,5%

Franţa 9%

Olanda 9%

Canada 9%

Danemarca 9%

Germania 9%

SUA 8,5%

Japonia 5%

(Sursa, www.insse.ro , Institutul Naţional de Statistică)

Evaziunea fiscală e unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă importanţă cu care statele de astăzi se confruntă şi ale cărei consecinţe nedorite caută să le limiteze cât mai mult, eradicarea fiind practic imposibilă. Statul trebuie să se preocupe sistematic şi eficient de preîntâmpinarea şi limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Statul prin puterile publice, poate şi să incite la evaziune fiscală, urmărind în principal două scopuri: un scop ”pozitiv” argumentat de dorinţa de a stimula formarea capitalului şi un scop “negativ” reflectat în sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinţe. Astfel, evaziunea fiscală apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscale.

Unul dintre secretele japonezilor în ce priveşte formarea capitalului e evaziunea fiscală care e incurajată oficial. În mod legal un japonez adult e scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de 5 ori mai multe conturi de acest fel decât numărul populaţiei, inclusiv copiii. Din aceasta cauză, au rata cea mai mare de formare a capitalului. Din alt punct de vedere, efectul cotelor înalte şi puternic progresive au dispărut şi ca urmare a faptului că ele au stimulat apariţia prevederilor legale şi a altora ce sprijină evaziunea fiscală, în speţă, aşa numitele portiţe legale, ce permit reducerea procentuală a cotelor de impozitare. Intervenţia statului în menţinerea unui anumit grad de evaziune fiscală în scopurile arătate trebuie analizată prin prisma raporturilor dintre efect şi eforturi.

Multitudinea obligaţiilor pe care legea le impune contribuabililor, sau mai ales povara acestor obligaţii au facut să stimuleze, în toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor în a inventa procedee diverse de eludare a obligaţiunilor fiscale. Evaziunea fiscală a fost întotdeauna în special activă şi ingenioasă pentru motivul că fiscul lovind indivizii în averea lor, îi atinge în cel mai sensibil interes: interesul bănesc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Evaziunea Fiscala - Element Primar al Fraudei Fiscale.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALAŢI FACULTATEA DE STIINŢE ECONOMICE Specializarea: Contabilitate şi informatică de gestiune