IAS 12 - Impozit pe Profit

INTRODUCERE IN TEMATICA

IMPOZITULUI PE PROFIT

Baza legală pentru determinarea impozitului pe profit o constituie Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificările şi completările ulterioare, şi Instrucţiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, aprobate prin H.G. nr. 859/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Anterior acestei legi, impozitul pe profit s-a determinat in conformitate cu prevederile O.G. nr. 70/1994, cu modificarile si completarile ulterioare. Impozitul pe profit determinat potrivit acestor reglementări constituie impozit curent, conform IAS 12 „Impozitul pe profit”.

Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 12 (IAS 12) prevede regimul contabil al impozitului pe profit, stabileşte principii şi oferă recomandări pentru înregistrarea în contabilitate a consecinţelor fiscale prezente şi viitoare legate de:

-Recuperarea/decontarea viitoare a valorii contabile a activelor/pasivelor din bilanţul contabil al unei entităţi;

-Tranzacţiile aferente perioadei curente recunoscute în contul de profit şi pierderi sau direct în capitalurile proprii.

IAS 12 „Impozitul pe profit” prevede că, în condiţiile în care este probabil ca recuperarea sau decontarea valorii contabile a unui activ sau a unei datorii să ducă la efectuarea unor plăti viitoare mai mari sau mai mici privind impozitul pe profitul curent, decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecinţe fiscale, o întreprindere trebuie să recunoască o datorie sau o creanta privind impozitul amânat, cu anumite excepţii prevăzute de IAS 12.

Deşi elemente de detaliu sunt cuprinse în standardul menţionat, se prezintă în continuare câteva reguli de bază cuprinse în IAS 12. Conform acestui Standard International de Contabilitate, impozitul pe profit luat în calcul la determinarea si inregistrarea in contabilitate a profitului net/pierderii nete a exerciţiului financiar cuprinde impozitul curent şi impozitul amânat.

Potrivit legislatiei fiscale, impozitul curent este valoarea impozitului pe profit exigibil pentru anul curent determinat potrivit legislatiei fiscale, conform careia profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

Rezultatul fiscal se determina astfel:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Diferenţe permanente + Diferenţe temporare

Potrivit IAS 12 ,,Impozitul pe profit” :

-Cheltuiala cu impozitul pe profit (Venitul din impozitul pe profit) reprezinta valoarea globala inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercitiului in ceea ce priveste impozitul curent si pe cel amanat. Cheltuiala cu impozitul pe profit recunoscută de întreprindere în timpul perioadei de raportare financiară trebuie calculată în funcţie de profitul contabil, şi nu de cel fiscal.

-Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare impozabile.

-Creantele privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste:

-Diferentele temporare deductibile;

-Reportarea pierderilor fiscale nefolosite;

-Reportarea creditelor fiscale nefolosite.

-Diferenţele temporare sunt diferenţele dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei datorii din bilanţ şi baza fiscală a acestora. Acestea pot fi :

-impozabile –vor genera sume impozabile în determinarea profitului impozabil al exerciţiilor viitoare atunci când valoarea contabilă a creanţei/ datoriei va fi încasată/decontată. În bilanţ acestea vor fi înregistrate ca datorie cu impozitul pe profit amânat.

-deductibile – vor genera sume deductibile în determinarea profitului impozabil al exerciţiilor viitoare atunci când valoarea contabilă a creanţei/datoriei va fi încasată/decontată. În bilanţ acestea vor fi înregistrate ca şi creanţă cu impozitul pe profit amânat.

Analizând cele două tipuri de diferenţe de mai sus, remarcăm deosebirea existentă între profitul contabil (care este profitul net sau pierderea pe o anumită perioadă de gestiune, înainte de scăderea cheltuielilor cu impozitul) şi cel impozabil (ce reprezintă de fapt, profitul sau pierderea perioadei de gestiune respective, cuantificată conform regulilor stabilite de către autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit devine plătibil/recuperabil).

-Baza fiscală a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuită acelui activ sau acelei datorii în scopuri fiscale.

În conformitate cu prevederile Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 12 (IAS 12), o întreprindere trebuie să recunoască o datorie cu impozitul amânat, cu anumite excepţii prevăzute de standard, în condiţiile în care este posibil ca recuperarea sau decontarea valorii contabile a unui activ sau a unei datorii să determine efectuarea unor plăţi viitoare mai mari sau mici privind impozitul pe profit curent, decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecinţe fiscale.

Impozitul pe profit luat în calcul la determinarea şi înregistrarea în contabilitate a profitului net/pierderii nete dintr-un exerciţiu financiar trebuie să cuprindă atât impozitul curent, cât şi impozitul amânat.

A. Impozitul curent este calculat pe baza rezultatului fiscal anual, utilizand cota de impozit in vigoare la data bilantului si reprezinta valoarea impozitului pe profit plătibil/recuperabil în raport cu profitul impozabil/pierderea fiscală pe o perioada.

Datoriile şi creanţele fiscale curente trebuie luate în calcul la stabilirea impozitului pe profit şi trebuie să fie recunoscute pentru perioadele de impozitare curente şi anterioare, aplicând cota de impozit pentru perioada respectiva (IAS 12.12).

Beneficiul unei pierderi fiscale care poate fi folosită pentru a diminua impozitul curent al unei perioade trecute trebuie recunoscut ca şi activ (IAS 12.13). Impozitul pe profit curent, indiferent dacă este o creanţă sau o datorie, trebuie calculat la valoarea recuperabilă/de plată de la/către autorităţile fiscale, folosind rata stabilită prin legile fiscale în vigoare la data bilanţului (IAS 12.46).