IAS 21 Efectele Variației de Schimb Valutar

Introducere

În analiza situaţiei unei entităţi economice este impetuos necesar colectarea de date privind situaţiile financiare raportate ale entităţii, precum şi o buna cunoaştere a mediului economic principal în care operează entitatea. În aceste situaţii trebuie cunoscută moneda de operare, adică moneda mediului economic principal în care operează entitatea şi moneda de prezentare, adică moneda în care sunt prezentate situaţiile financiare.

Atunci când o entitate raportoare întocmeşte situaţii financiare, Standardul cere fiecărei entităţi cuprinse în entitatea raportoare, indiferent că este o entitate de sine stătătoare, o entitate cu operaţiuni în străinătate (cum ar fi o societate-mamă) sau o operaţiune din străinătate (cum ar fi o sucursală sau o filială), să determine moneda sa de operare şi să-şi evalueze rezultatele şi poziţia financiară în această monedă.

Unei entităţi i se cere să convertească rezultatele sale şi poziţia sa financiară din moneda de operare în moneda(sau monedele) de prezentare utilizând metoda cerută pentru conversia unei operaţiuni din străinătate în vederea includerii în situaţiile financiare ale entităţii raportoare. Conform acestei metode, activele şi datoriile se convertesc la cursul de închidere, iar veniturile şi cheltuielile se convertesc la cursurile de schimb de la datele tranzacţiilor (sau la cursul mediu al perioadei atunci când acesta constituie o aproximare rezonabilă).

Prezenta analiza este structurată pe patru părţi, o primă parte ce conţine o scurtă sinteză asupra principalelor elemente teoretice.În aceasta primă parte teoretică regăsim obiectivul standardului, aria de aplicabilitate, definirea conceptelor cheie etc.

Cea de a doua parte, Raportarea tranzacţiilor valutare în moneda de operare, conţine atât elemente teoretice cât şi exemple de ipoteze ce descriu recunoaşterea iniţială, raportarea la date ulterioare datei bilanţului, recunoaşterea diferenţelor de curs valutar etc.

Cea de a 3-a parte prezintă aspecte elgate de situaţiile financiare ale operaţiunilor din strainatate prin prizma clasificării activităţilor din străinătate, modificării clasificării unei operaţiuni din străinătate, efectelor fiscale ale diferenţelor de curs valutar.

Ultima parte prezinta aplicaţii aflate sub incidenţa IAS 21 Efectele variaţiei de schimb valutar şi modul lor de rezolvare ţinând cont de prevederile standardului amintit.

I. IAS 21 − sinteză a principalelor elemente teoretice

1.1. Obiectiv

O entitate poate desfăşura activităţi în străinătate în două moduri:

• poate realiza tranzacţii în valută

• poate avea operaţiuni în străinătate.

În plus, o entitate poate prezenta situaţiile sale financiare în valută.

Obiectivul prezentului Standard este de a prescrie modul de includere a tranzacţiilor în valută şi a operaţiunilor din străinătate în situaţiile financiare ale entităţii şi modul de conversie a situaţiilor financiare într-o monedă de prezentare.

Principalele probleme sunt legate de decizia privind cursul (cursurile) de schimb valutar care urmează să se utilizeze şi de modul de raportare a efectelor variaţiei cursurilor de schimb valutar în situaţiile financiare.

1.2. Arie de aplicabilitates

Prezentul Standard se va aplica:

(a) la contabilizarea tranzacţiilor şi soldurilor în valută, cu excepţia acelor tranzacţii cu instrumente derivate şi solduri care intră în aria de aplicabilitate a IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare;

(b) la conversia rezultatelor şi poziţiei financiare ale operaţiunilor din străinătate care sunt incluse în situaţiile financiare ale entităţii prin integrare globală, prin integrare propor¬ţională sau prin metoda punerii în echivalenţă; şi

(c) la conversia rezultatelor şi poziţiei financiare ale unei entităţi în moneda de prezentare.

Prezentul Standard nu se aplică la:

• contabilizarea împotriva riscurilor a elementelor în valută, inclusiv la acoperirea împotriva riscurilor a unei investiţii nete într-o operaţiune din străinătate. IAS 39 se aplică contabilităţii de acoperire împotriva riscurilor.

• prezentarea în situaţia fluxurilor de numerar a fluxurilor de numerar care apar din tranzacţiile realizate în valută sau la conversia fluxurilor de numerar ale unei operaţiuni din străinătate (a se vedea IAS 7 Situaţiile fluxurilor de numerar).