Implementarea Sistemelui de Control Managerial

CAPITOLUL I

ELABORAREA CADRULUI NORMATIV PENTRU REORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

Înainte de aderare, la recomandarea Comisiei Europene, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice s-a creat UCAAPI (Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern) în anul 2003, şi UCASMFC (Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi Control), în anul 2005.

Scopul principal pentru care a fost creată UCASMFC a fost acela de a ajuta managementul general din cadrul entităţilor publice să-şi organizeze Sistemul propriu de control intern.

Atribuţiile UCASMFC sunt următoarele :

- Asistenţă în domeniu;

- Îndrumare metodologică;

- Organizare a personalului de la nivelul ministerelor de linie şi de monitorizare a activităţii de implementarea sistemelor proprii de control manegerial.

Astfel, România a devenit singura ţară din Uniunea Europeană cu două unităţi centrale de armonizare, respectiv una pentru sistemul de control intern şi una pentru auditul intern, spre deosebire de celelalte ţări care au o singură autoritate centrală pentru ambele componente (Bulgaria şi Ungaria), sau numai o unitate centrală pentru audit intern (Polonia, ţările baltice) sau niciuna (Danemarca, Suedia, Norvegia).

Considerând că situaţia României reprezintă o situaţie benefică, se aşteaptă o accelerare a Implementării Sistemului de Control Managerial în cadrul entităţilor.

Noua accepţie de organizare a controlului intern recomandată de Comisia Europeană are la bază standardele internaţionale, respectiv Standardele de control intern acceptate de Uniunea Europeană.

Aceste standarde reprezintă ansamblul politicilor şi procedurilor concepute şi implementate de către management şi personalul entităţilor publice şi constituie o asigurare rezonabilă pentru atingerea obiectivelor şi politicilor, protejarea bunurilor, prevenirea şi depistarea fraudelor şi furnizarea, în timp util, de informaţii corecte, referitoare la segmentul financiar şi de management.

În procesul de preaderare a României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a recomandat, în repetate randuri, întărirea responsabilităţii manegeriale în sectorul public, ceea ce s-a realizat prin implementarea aquis-ului comunitar şi integrarea principiilor şi regulilor pe bună practică.

De asemenea, exeperţii străini au considerat că în România nu se percepe corect termenul de RĂSPUNDERE MANAGERIALĂ şi au introdus recomandarea de creştere a capacităţii administrative la entităţile publice prin dezvoltarea sistemelor de management financiar şi încorporarea principiilor de bună practică internaţională, agreate de Comisia Europeană.

Începând cu anul 1999, în România s-a demarat procesul de elaborare a legislaţiei primare , pentru definirea conceptului de control intern, stabilirea obiectivelor generale şi a obiectivelor specifice.

În anul 2002, cadrul legislativ a fost completat cu reglemetările privind auditul inetrn în sistemul public.

Pe baza legislaţiei primare, acceptate de Comisia Europeană şi UCASMFC, s-a trecut la elaborarea legislaţiei secundare , care s-a materializat în adoptarea Cadrului de control intern, care curprinde cele 25 de Standarde de management şi control intern la entităţile publice, pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, aşa cum rezultă din figura 1 - Standardele de management şi control intern.

Crearea legislaţiei secundare a contribuit major la dezvoltarea sistemelor de control managerial prin impunere aunor măsuri privind :

- Desfiinţarea compartimentelor de control sau inspecţie;

- Obligativitatea managementului general de a elabora Registrul Riscurilor, procedurile operţionale pentru toate activităţile care se desfăşoară în cadrul entităţii;

- Realizarea unui control de asigurare sau a unor nevoi de informare operativă asupra unor proiecte de operaţii, de către managementul general, prin constituirea de echipe/comisii de control sau inspectie, pe baza unui act de decizie internă, conform cadrului normativ, care sa asigure verificarea a 10-15% din operţiunile entităţii;