Implicațiile Pragului de Semnificație asupra Misiunii de Audit Financiar

1. Introducere

Calitatea informatiei contabile, în general, si, în mod deosebit, a celei din raportările financiare se află în strânsă interdependentă cu riscul de audit, cu mărimea şi felul acestuia. De aceea, determinarea si cunoasterea informatiei contabile dobândeste o importantă aparte în stabilirea, dimensionarea si monitorizarea riscurilor de audit, iar asociate cu acestea, si a riscului financiar, în general.

În evaluarea posturilor din situaţiile financiare ale unei entităţi economice, auditorul trebuie să aibă în vedere pragul de semnificaţie.

Acest concept, a fost definit în Cadrul General pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare al Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate, astfel: „Informatiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de mărimea elementului sau declarării eronate. Astfel, pragul de semnificatie oferă mai degrabă o limită, decât o caracteristică calitativă primară pe care informatia trebuie să o aibă pentru a fi utilă”.

Pragul de semnificaţie este reflectat, însă, prin prisma caracteristicilor calitative ale situaţiilor financiare anuale, acestea reprezentând atribute care determină utilitatea informaţiei financiar-contabile. Caracteristicile calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea. Dintre cele patru caracteristici, cea mai pertinentă este relevanţa situaţiilor financiare.

Pentru a fi utile, informatiile trebuie să fie relevante pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Informatiile sunt relevante atunci când influentează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe acestia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, să confirme sau să corecteze evaluările lor anterioare. Relevanta informatiei este influentată de natura sa si de pragul de semnificatie. În anumite cazuri, natura informatiei este suficientă, prin ea însăsi, pentru a determina relevanta sa. În alte cazuri, atât natura, cât si pragul de semnificatie sunt importante.

Conceptul de prag de semnificaţie este definit în ISA 320 ca fiind: „nivelul, mărimea unei sume, peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atât regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare anuale, cât si imaginea fidelă a rezultatului si a patrimoniului întreprinderii”.

Caracterul semnificativ sau pragul de semnificatie este definit de IFAC, astfel: „informatia este semnificativă dacă omisiunea sau inexactitatea ei este susceptibilă să influenteze deciziile economice ce se iau de utilizatorii acestei informatii.” Nivelul semnificativ al unei informatii exprimă o dimensiune, un prag sau o demarcatie si nu un criteriu de calitate pe care trebuie să-l detină informatia pentru a fi utilă.

Aşadar, pragul de semnificaţie este o expresie a semnificaţiei sau importanţei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare, deducându-se acest lucru si din obiectivul misiunii de audit, care în conformitate cu ISA 200 este: „de a da posibilitatea auditorului să exprime o opinie cu privire la situaţiile financiare, dacă acestea sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiară”.

Standardele internationale fac precizarea că auditorul trebuie să ia in considerare caracterul semnificativ al informatiei contabile si raporturile acestuia cu riscul de audit, ori de câte ori derulează o misiune de audit.

Conform Comisiei Standardelor de Contabilitate Financiară (F.A.S.B) pragul de semnificatie reprezintă: „importanta (gravitatea) unei omisiuni sau a unei prezentări eronate a informatiilor contabile care, prin prisma circumstantelor generale, dă nastere unei probabilităti ca rationamentul unei persoane rezonabile care se bazează pe informatiile respective să fi fost schimbat sau influentat de omisiunea sau eroarea de prezentare respectivă”

Altfel spus, pragul de semnificatie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care întelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenta dintre un profit net de 499.000 lei si unul de 500.000 lei nu pare să influenteze evaluarea unei societăti comerciale, în timp ce două cifre alternative de 250.000 lei si 500.000 lei par să fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferită a societătii.