Influența instrumentelor integrate de monitorizare și gestiune a performanțelor SC Alba Internațional Prod SRL

INTRODUCERE

În prezent, în orice organizaţie, resursa umană reprezintă una din cele mai importante investiţii, ale cărei rezultate devin din ce în ce mai evidente.

Organizaţiile cheltuiesc, din ce în ce mai mult, sume importante cu angajaţii lor şi, datorită costurilor antrenate, nu doar remunerarea personalului, ci şi angajarea, menţinerea şi dezvoltarea acestuia, reprezintă unele din cele mai evidente investiţii în resursele umane.

Liderii organizaţiilor moderne se confruntă cu o serie de provocări generale în primul rand de caracterul foarte dinamic al mediului actual de afaceri şi de existenţa unei competitivităţi acerbe. Aceste lucruri au determinat impunerea de noi priorităţi în ceea ce priveşte gestionarea capitalului uman. Profesioniştii din acest domeniu trebuie să-şi concentreze atenţia asupra găsirii de noi moduri imaginative pentru a creşte performanţa resurselor umane ale unei organizaţii, de noi instrumente, tehnici şi metode care să ducă la îmbunătăţirea rezultatelor acestora.

Maximizarea potenţialului oamenilor de a crea valoare, presupune însă, din partea specialiştilor de resurse umane, derularea unui process sistemaic de identificare şi gestionare a competenţelor de care angajaţii dispun.

Un astfel de process este managementul performanţei care este un mijloc de a obţine rezultate mai bune de la organizaţie, echipe şi indivizi, prin cunoaşterea şi gestionarea performanţei în baza unui cadru convenit de obiective planificate, standarde şi cerinţe de competenţă. Este un proces de stabilire a unei concepţii comune în privinţa lucrurilor care se cer realizate şi o abordare metodică a gestionării şi dezvoltării personalului în aşa fel încât să crească probabilitatea ca aceste lucruri să fie realizte, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mai lung.

Toate resursele unei organizaţii sunt importante şi folositoare, însă resursele umane sunt singurele capabile să le producă şi să le reproducă pe toate celelalte.

Resursele umane sunt, de asemenea, singurele surse inepuizabile de creativitate, de soluţii şi de idei noi, originale şi valoroase în acelaşi timp. Prin urmare, succesul organizaţiilor, gradul de compatitivitate, progresul acestora, pot fi asigurate prin investiţii minime în personal, prin analiza corectă a nevoilor în termeni de competenţe, prin realizarea unor examene de evaluare profesioniste şi prin valorificarea rezultatelor evaluării periodice a personalului în vederea promovării, recompensării financiare sau disponibilizării acestuia.

Toate acestea duc la funcţonarea firmei la parametrii performanţi, asigurând totodată un “material uman” de calitate.

Succesul sau insuccesul pe termen lung al oricărei organizaţii depinde de existenţa unor oameni potriviţi la locul potrivit şi în momentul potrivit.

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI GENERALE PRIVIND INSTRUMENTELE INTEGRATE DE MONITORIZARE ŞI GESTIUNE A PERFORMANŢELOR

1.1.Consideraţii generale asupra instrumentelor integrate de monitorizare a performanţelor

În orice sistem socio-economic, performanţa devine, în perioada actuală, un termen de referinţă pentru manageri şi executanţi, forma de manifestare a obiectivelor şi rezultatelor obţinute. O organizaţie performantă valorifică mai bine oportunităţile mediului ambiant „trece” mai uşor peste „piedicile” pe care acesta i le poate pune, satisface cantitativ şi calitativ superior un anumit segment al nevoii sociale, obţine avantaj competitiv pe piaţa specifică pe care acţionează .

O organizaţie performantă managerial şi economic poate să satisfacă în totalitate interesele economice ale principalilor stakeholders (acţionari, manageri, salariaţi, bănci, stat, clienţi, furnizori, autorităţi locale) în condiţiile optimizării celor două tendinţe fundamentale ce marchează activitatea acesteia: obţinerea de valoare pentru client şi obţinerea de valoare pentru acţionar.

În fapt, obţinerea de performanţe manageriale în cadrul organizaţiei este condiţionată de competenţa managerilor şi executanţilor, de cultura organizaţională a firmei şi, bineînţeles, de influenţele contextuale exercitate de mediul ambiant naţional şi internaţional. În continuare, vom face câteva referiri importante la aceşti factori.

a) Competenţa managerilor şi executanţilor

Competenţa celor care exercită procesele de management, respectiv a managerilor, dar şi a celor care iau deciziile, adică a executanţilor reprezintă primul factor de condiţionare a nivelului performanţelor manageriale. Este evident că rolul decisiv îl au managerii, indiferent de poziţia pe care o ocupă în structura organizatorică ei influenţează fundamental comportamentul managerial, comercial şi economic al acesteia.