Instrumentul de normalizare contabilă - Politicile contabile - Instituții ale normalizării contabile la nivelul unei țări

Introducere

Informația contabilă este un produs "juridic" specific, care trebuie reglementat, de aici reiese importanța normalizării contabile.

Necesitatea unor informații suplimentare și incapacitatea de a le onora a adus contabilitatea într-o situație de criză. Ea a fost nevoită să-și recunoască limitele, dar în același timp să le și depășească.

Dacă ar fi să caracterizăm prin trei fenomene evoluția contemporană a contabilității, acestea ar fi fară indoială: normalizarea, armonizarea şi internaţionalizarea. În prezent se manifestă tot mai mult constrângerile în sfera naţionalului în contabilitate în favoarea unei alinieri globale în domeniu şi care să aibă drept rezultat crearea sistemului modern al contabilităţii.

Cauza principală a acestor fenomene o reprezintă amplificarea proceselor de globalizare şi financializare a pieţelor internaţionale de capitaluri şi a economiilor naţionale, care tind să formeze în viitor un mecanism unic din punct de vedere al dezvoltării economice globale.

Normalizarea contabilă este o noţiune mai larga decât normarea contabila; în timp ce normarea contabila reprezintă un proces prin care sunt generate norme, normalizarea contabilă abordează, dincolo de normare și laturi conceptuale calitative ale contabilităţii.

Normalizarea contabila are ca obiectiv determinarea unei terminologii și a principiilor generale: definirea informaţiei contabile în lucrări financiare de sinteză; modul de prezentare a lucrărilor de sinteză; elaborarea unui plan de conturi și a unei scheme de contabilizare a unor operaţiuni.

Aceste reguli și norme contabile definesc coloana vertebrală a sistemului contabil.

De fapt contabilitatea internațională s-a născut din preocupările de armonizare internațională a regulilor și practicilor contabile. Actualmente ea caută să își definească frontierele și conținutul, plecând de la normalizarea contabilă internațională.

Motivația mea în alegerea temei a pornit de la curiozitatea de a afla mai multe despre fenomenul de normalizare contabilă, la ce ajută, cum se prezintă acesta etc...

În prima parte a referatului se tratează Instrumentul de normalizare contabilă, unde se definește conceptul de normalizare, se precizează obiectivele acestuia, clasificările, se precizează anumiți factori de influență și se prezintă pe larg dispozitivul de normalizare contabilă.

În cea de-a doua parte a proiectului se prezintă politicile contabile, care deși fac parte din dispozitivul de normalizare contabilă prezentat în prima parte, sunt tratate ca subiect separat față de restul componentelor dispozitivului de normalizare contabilă.

În capitolul al trei-lea al proiectului sunt prezentate instituțiile normalizării contabile la nivelul unei țări, pornind de la definirea instituției de normalizare contabilă, misiunile pe care trebuie să le îndeplinească si mai apoi este tratat ca subiect instuții de normalizare contabilă din România.

Pentru încheierea referatului am realizat o scurtă concluzionare a ceea ce se poate desprinde în urma tratării acestei teme.

1. Instrumentul de normalizare contabilă

Fenomenul contabil contemporan prezintă caracteristici axate pe nevoia de armonizare, convergenţă, compatibilitate şi uniformitate în contabilitate, constituind şi obiective generale ale acestui domeniu, obiective care se pot realiza numai prin acţiunea de normalizare a sa. Principalele fenomene care guvernează procesul reformei contabile contemporane la nivel mondial sunt: normalizarea, armonizarea, convergenţa, conformitatea şi internaţionalizarea contabilităţii. Aceste fenomene acţionează atât în mod individual, cât şi într-o relaţie de intercondiţionare reciprocă.

În încercarea de a delimita stiințific raportul dintre normalizarea și armonizarea contabilă, ne vom prevala și de filosofia lui Kant care consideră: „în cadrul perfecțiunilor apar întotdeauna două elemente, care, în unitatea lor armonioasă, constituie perfecțiunea în genere, și anume: diversitatea și unitatea. Simpla diversitate fără unitate nu ne poate mulțumi.”