Leasingul - sursă externă de finanțare

INTRODUCERE

Conceptul de leasing a devenit în ultima vreme un termen des uzitat în România, această afacere având deja un rol important în economia naţională. În fapt, alături de creditul ipotecar, leasingul a fost unul din instrumentele de o importanţă covârşitoare în reglementarea şi disciplinarea pieţei financiare din România.

Departe de a fi o tratare exhaustivă a leasingului, lucrarea de faţă încearcă să surprindă câteva din multiplele faţete ale acestui atât de complex fenomen economico-financiar.

În primul capitol am încercat să definim conceptul general de “leasing”, lucru care a presupus o prezentare a câtorva definiţii date leasingului de-a lungul timpului, prilej şi pentru o scurtă istorie a acestui termen şi tip de operaţiune. Tot aici am făcut şi o trecere în revistă a principalelor forme de leasing dar şi a formelor speciale de leasing. Prezentarea generală a unui contract de leasing a fost fǎcută şi ea în primul capitol, urmând ca mai apoi să îi acordăm contractului de leasing un spaţiu mai larg. Primul capitol se încheie cu enumerarea avantajelor şi dezavantajelor leasingului.

Capitolul al doilea surprinde câteva din domeniile de aplicare ale leasingului. Pe lângă, clasicul deja, leasing de automobile am încercat să facem cunoştinţă cu leasingul mobiliar şi imobiliar dar şi cu alte forme ale leasingului cum ar fi leasingul “cross-border”, leasingul “sale-and-lease-back” şi leasingul de hardware şi software, forme cu largă aplicare pe plan mondial dar cu o mai mică expunere pe teritoriul României însă cu un viitor potenţial de pătrundere.

Capitolul trei se ocupă de abordarea finaciară a leasingului şi aici am trecut la domeniul “rece” al cifrelor exacte. După prezentarea unui model de calcul a unei rate de leasing am făcut o analiză comparativă între leasing şi celelalte forme de finanţare, în acest caz creditul bancar şi investiţia din surse proprii, folosindu-ne de un studiu de caz aplicat la o societate comercială ce are ca obiect de activitate construcţiile.

Capitolul patru a fost dedicat în întregime operaţiunilor de leasing din România. Aici a fost prezentată evoluţia cadrului legislativ privind operaţiunile de leasing înainte dar şi după 1 ianuarie 2009, din cauză că modificările ce vor fi aduse Codului Fiscal, începând de anul acesta pun într-o nouă perspectivă operaţiunile de leasing. În continuare au fost descrise caracteristicile contractului de leasing cuprinzând actele juridice ale contractului de leasing, precum şi obligaţiile şi drepturile locatorului şi utilizatorului de leasing. Principalele forme de leasing din România, leasingul financiar şi cel operaţional, au fost şi ele prezentate, lucru ce a făcut necesară descrierea modului în care sunt determinate ratele de leasing şi contabilizarea leasingului. Valabilitatea şi rezilierea anticipată a contractului de leasing precum şi regimul vamal al operaţiunilor de leasing întregesc imaginea acestor operatiuni de leasing, iar partea finală a acestui capitol descrie evoluţia pieţei de leasing din România.

Analiza eficienţei unei operaţiuni de leasing la o societate comercială, precum şi concluziile ce se desprind din prezentarea teoretică şi aplicarea practică a operaţiunilor de leasing încheie această lucrare, arătând faptul că există un potenţial deloc de neglijat al acestui tip de operaţiune economico-financiară în viitorul economiei naţionale.

Capitolul 1 Operaţiunile de leasing – o alternativă de investiţii şi finanţare

Analiştii comerţului internaţional au scos în evidenţă faptul că leasingul constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu. Leasingul reprezintă un sistem de finanţare a investiţiilor prin care întreprinderile închiriază, de regulă pe termen scurt, maşini şi utilaje de la societăţi specializate în schimbul unei chirii.

1.1. Conceptul general si istoria leasingului

Leasingul este un pas înainte în finanţarea societăţilor comerciale care doresc să îşi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilităţi financiare. Această tehnică de finanţare – care presupune un risc ridicat – vine să dea satisfacţie agenţilor economici care nu pot să obţină credite de la bănci, ori nu vor să-şi greveze bunurile mobile şi imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini de natură a afecta dinamismul specific domeniului comercial.

În afară de reglementările juridice, economice şi financiare ale leasingului se instaurează şi dezvoltă şi o cultură şi o filozofie specifică acestei branşe de activitate, care se bazează în primul rând pe progresul tehnic contemporan şi pe relaţiile partenerilor de afaceri, precum şi pe celelalte relaţii sociale şi umane, care determină politica de afaceri a leasingului, privită în complexitatea derulării lor. Pe baza unei analize selecte şi competente se poate stabilii că cea mai mare cerinţă pentru viitor a activităţii de leasing e fundamentată pe următoarele principii:

- Viteza de adaptare, care va trebui pusă de acord cu modificările şi progresul vieţii economice mondiale;

- Punerea de acord a condiţiilor de cadru politic cu dezvoltarea şi perfecţionarea leasingului modern şi internaţional;

- Promovarea unei culturii şi filozofii specifice nivelului de dezvoltare a leasingului.

În contextul acestor principii va avea loc o schimbare cantitativă şi calitativă în urma flexibilizării activităţii de leasing în spaţiu şi timp, care va conduce la o evoluţie fără precedent.

1.1.1. Definiţia leasingului

Noţiunea de leasing în contextul vieţii economice nu va fi nicidecum utilizată ca o interpretare unitară şi din această cauză o definiţie acceptată de toţi teoreticienii de seamă ai acestui instrument de finanţare nu se va găsi în literatura de specialitate. În prezent în literatura mondială de specialitate, sub aspectul interpretărilor de denumire şi a definirii noţiunii de leasing, acesta este caracterizat cu următoarele expresii mai frecvente: instrument de finanţare, alternativă de finanţare, instrument de investiţii şi finanţare de investiţii. De asemenea leasingul este caracterizat ca un pachet de servicii cum ar fi: menajarea capitalului propriu, ameliorarea situaţiei lichidităţilor, menţinerea posibilităţilor de creditare, menţinerea independenţei întreprinzătorilor, păstrarea relaţiilor bilanţiere, bază solidă pentru calcularea costurilor.2

Leasingul şi-a lărgit sfera de activitate cu noi câmpuri de afaceri