Modelarea deciziei contabile pe baza calculației costurilor

Capitolul 1.

Concepte.Definitii.Tipologia modelarii.

In fata tendintei de globarizare, a fuziunii si achizitiilo, a invaziei internetului si intreprinderiile sunt oblicade sa inoveza in toate domeniile nu numai in cel tehnic. Pentru a raspunde acestui deziderat, cunostiintele atat din punct de vedere numeric dar mai ales in ceea ce priveste calitatea lor, sunt absolut indispensabile stiut fiind faptul ca, informatiile sau dezinformatiile, provenind din cele mai diverse surse, nu prezinta in totdeauna o calitate suficienta. Tocmai de aceea o buna organizare si gestiune a datelor, informatiilor, cunostintelor, DIC, pot conduce la o mai buna gestionare a schimbarilor.

1.1.Metode.Concepte.Clasificari.

Modelarea proceselor economico-financiare constituie studierea sub aspect cantitativ a diverselor procese decizionale economico-financiare din industrie, constructii, transporturi,banci si alteinstitutii financiare, pe baza metodelor matematice, in scopul fundamentariideciziilor.

‘Modelul’ se construieste ca o reprezentare izomorfa a realitatii si ofera o imagine intuitiva – dar totusi riguroasa a acesteia – in sensul structurii logice a fenomenului studiat. I n acest fel se faciliteaza descoperirea unor legaturi si legitati care, practric,pe alte cai ar fi imposibil sau foarte greu de gasit.

Dupa tipurile de metode utilizate avem:

• Modeleverbal-descriptive;

• Modele fizico-analogice;

• Modele grafice.

Clasificarea in functie de natura fizica a modelului:

• Modelele fizice, respective pe acelea care contin elemente ale naturii fizice, materializate in machete, scheme electronice, etc. dintre acestea constituindu-se in relatii functionale(ex. Balanta legaturilor intre ramuri). Deosebim in aceasta grupa modelele abstracte – calitative care include specificare formei unor relatii functionale reprezentabile prin scheme si grafuri, sau cantitative, mai cunoscute ca modele matematice, formate in exclusivitate din functii matematice particularizate.

La randul lor modelele matematice se pot clasifica in:

• Modele deterministe, respective cele care se bazeaza pe aplicarea unor legi generale – postulate – care vor caracteriza la modul cel mai general domeniul studiat, conducand in final la functii matematice particularizate. Mentionam ca in cadrul unor astfel de modele nu intervin variabile aleatoare.

• Modele statistice, sunt cele care cuprind cel putin o relatie care a fost dedusa prin prelucrarea statistica a unor date experimentale (relatii functionale empirice). Ca si exemple putem arata modelele econometrice in care relatia obtinuta este de tip determinist.

• Modele stohastice, care se bazeaza pe utilizarea variabilelor aleatoare pentru descrierea sistemului si care constau in determinarea parametrilor statistici ai marimilor de iesire. Drept exemplu prezentam fenomenele de asteptare, mai ales in cardul proceselor de servire. Mentionam de asemenea ca relatiile obtinute sunt in totdeauna de tip probabilistic….

• Modelele fuzzy(vagi), reflecta in principiu aparenta la o anumita proprietate a sistemului studiat si permit stabilirea gradului de apartenenta la acea proprietate.

• Modelul mixt include variabile aleatoare pentru descrierea relatiilor din sistem si urmaresc determinarea parametrilor stohastici ai marimilor de iesire, precum si determinarea unor functii matematice.

• Modelele hibride cuprind atat elemente fizice cat si elelmente abstracte. Acesta presupune interactiunea dintre un system format din elemente fizice si un calculator. Drept exemple putem da simulatoarele de zbor pentru antrenamentul pilotilor, aparatele de masura si control ale parametrilor tehnologici din procesele de productie automatizate, etc.

Dupa natura matematica a relatiilor care descriu legaturile sistemului echivalent deosebim modelele liniare, modelele neliniare, modelele statice, modelele dinamice, care la randul lor pot fi modelele dinamice stabile respective acelea in care raspunsul sistemului la o perturbatie tinde spre starea initiala sau eventual catre o stare definite prin care toate asezarile elementelor sunt reprezentatibile prin numere finite (ex.: modelele de reglare a preturilor cu satisfacerea unor conditii minime de profit), sau nestabile, carora le sunt caracteristice faptul ca starile successive ale cel putin unui singur element ii sunt reprezentabile un sir de numere in crestere spre infinit.

In functie de obiectul cercetarii, deosebim modele dinamice microeconomice, mezoeconomice sau macroeconomice.