Modele privind situațiile financiare anuale conform IAS1 și directiva a IV-a

Capitolul 1: Introducere

Obiectivul situaţiilor financiare este de a oferi informaţii despre activitatea unei entități, necesară unei largi game de utilizatori în luarea deciziilor. Aceste informații oferă date despre poziția financiară, performanța financiară si fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi.

Conducerea societății trebuie să evalueze capacitatea acesteia de a-și continua activitatea. când există îndoieli semnificative asupra continuității activității, aceste incertitudini trebuie prezentate.

La întocmirea situațiilor financiare anuale societatea folosește contabilitatea de angajamente, cu excepția informațiilor aferente fluxurilor de trezorerie.

Principalele persoane interesate de informaţiile contabile dintr-o societate şi ilustrate prin intermediul situaţiilor financiare sunt: investitorii actuali şi potenţiali, salariaţii, creditorii financiari şi comerciali, clienţi, conducerea întreprinderii, guvernul şi instituţiile sale, dar şi publicul larg.

Recunoaşterea şi evaluarea structurilor situaţiile financiare anuale cerute de Cadrul general privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare sunt detaliate şi completate, pentru fiecare componentă a situaţiilor financiare, prin IAS1 Prezentarea situaţiilor financiare. Standardul aduce precizări suplimentare referitoare la parțile ce trebuie prezentate în situaţiile financiare, la gradul de detaliere sau restrangere a acestor informaţii, si la componenta care trebuie să prezinte o anumită informaţie, de care o întreprinderea trebuie să ţină seama atunci când realizeaza situaţii financiare Deci, standardul face referire doar la conţinutul situaţiilor financiare, nu şi la forma şi formatul de prezentare. Putem sintetiza ideea, spunând că raportarea financiară normalizată prin IAS/IFRS se circumscrie minimului de informaţii formalizate prin situaţiile financiare şi încearcă să scoată raportarea dintr-un tipar universal utilizat.

Spre deosebire de politicile contabile privind întocmirea situaţiilor financiare specifice IASB, care fac menţiuni punctuale doar la conţinutul situaţiilor, directivele europene, prin Directiva a- IV-a, prevăd politici contabile care reglementează atât structura, cât şi conţinutul situaţiilor financiare. Acestea se realizează în scheme obligatorii pentru stabilirea Bilanţului şi Contului de profit şi pierdere şi într-un conţinut nomimal al Anexei şi al Raportului de gestiune. Politicile contabile privind structura situaţiilor financiare includ reglementări ce vizează atât forma dar şi formatul. Astfel, este stabilită o ordine precisă a elementelor prezentate în Bilanţ şi în Contul de profit şi pierdere, cat şi o denumire şi o terminologie prestabilită a acestora. Toate elementele realizate în schemele obigatorii propuse în Directivă trebuie preluate prin legislaţia ţarilor membre ale Uniunii Europene, fiind acceptate detalieri, subdiviziuni sau completări ale acestora, dar cu respectarea structurii date de Directivă.

Directiva a –IV-a a Consiliului European conţine:

- prevederi generale referitoare la obligativitatea formelor prezentate în cadrul Directivei, a ordinii, a nomenclaturii, a terminologiei, a modalităţii de numerotare a elementelor în Bilanţ şi în Contul de profit şi pierdere, precum şi a prezentării elementelor pentru perioadele precedente şi în conformitate cu substanţa lor economică;

- structura situaţiilor financiare( format obligatoriu);

- prevederi specifice privitoare la anumite elemente din Bilanţ şi Contul de profit şi pierdere

Prin toate aceste obligativităţi ale detalierii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare, directivele europene se înscriu în latura opusă, cea a maximului de informaţii, cu respectarea strictă a unui tipic destinat uniformizării raportării financiare în spaţiul Uniunii Europene.

Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare anuale, conform regrementărilor românești în viguare, sunt: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și comparabilitatea. Acestea determină utilitatea informației oferite de situațiile financiare.

Situații financiare anuale conform IAS 1 Situații financiare anuale conform Directivei a IV-a Situații fianciare anuale conform OMFP 3055/2009

- Situația poziției financiare

- Situație rezultatului global

- Situația modificărilor capitalurilor proprii

- Situația fluxurilor de trezorerie

- Note - Bilaț

- Cont de profit și pierdere

- Anexe - Bilanț

- Cont de profit și pierdere

- Situația modificărilor capitalurilor proprii

- Situația fluxurilor de trezorerie

- Note explicative

Capitolul 2: Elaborarea Bilanțului

2.1 Conţinutul, forma şi formatul Bilanţului

Formatul Bilanţului a apărut din nevoia utilizatorilor de a avea un raport oficial care să ofere informaţii unitare şi care să permită compararea valorii activelor cu valoarea datoriilor şi raportarea valorii nete. Bilanţul este documentul contabil de sinteza in care se prezintă elementele de activ, datorii și capitaluri proprii (resurse și pretenții asupra resurselor) la închiderea exercițiului dar și în alte situații prevăzute de lege, clasificate dupa natură, lichiditate și destinație respectiv, după natură, proveniență și exigibilitate.