Monografia contabilă - contabilitatea cheltuielilor și veniturilor în unitățile de învățământ

I STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

I.1 Educaţia, cercetarea şi cultura;

Sunt factori strategici ai dezvoltării oricărui stat. Investiţia în educaţie şi în formare profesională este cea mai rentabilă pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. Importanţa învăţământului în propăşirea economică şi spirituală a societăţii româneşti, precum şi dimensiunea semnificativă a resurselor alocate acestei subdiviziuni a cheltuielilor social-culturale, a fost motivul principal pentru care am ales ca temă pentru lucrarea de licenţă „Monografia contabilă-Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor în unităţile de învăţământ”

Studiul de caz a fost realizat pe exemplul Şcolii cu cls-I-VIII Nr. 3 „ Constantin Parfene „ Vaslui care este unitate de învăţământ preuniversitar de nivel primar şi secundar inferior, parte a sistemului naţional de învăţământ.

Începând cu 1 ianuarie 2007 şcolile cu peste 200 de elevi au devenit unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, funcţionând în conformitate cu prevederile articolului 7 aliniatul 8, 15, 20-21 din Legea învăţământului Nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Rolul directorului ca ordonator terţiar de credite şi prezenţa serviciului de contabilitate / contabil a permis dezvoltarea managementului financiar şi administrativ la nivelul şcolii, creând premisele pentru descentralizarea completă

Înfiinţarea în fiecare şcoală a Comisiei de : evaluarea şi asigurarea calităţii (conform Legii Nr. 87/ 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei) permite realizarea unei evaluări interne, raportul anual fiind făcut public şi constată nivelul de atingere a standardelor de performanţă – un fapt important urmare a descentralizării.

I.2 Tipurile de instituţii publice;

Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie , respectiv contabilitatea financiară şi după caz, contabilitatea de gestiune.

În conformitate cu prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice , sunt considerate instituţii publice , cele care îndeplinesc următoarele trăsături:

- sunt instituţii ale statului de drept, care desfăşoară activitate politică sau executivă , reprezentând puterea şi administraţia de stat în societate;

- sunt instituţii de stat care îşi desfăşoară activitatea în strânsă legătură cu bugetul public , privind resursele financiare constituite în cadrul acestuia , la nivel central, local sau prin fondurile speciale, pentru acoperirea cheltuielilor , pe destinaţiile specifice prin clasificaţie bugetară.

În România există în jur de 10.000 de instituţii publice. Marea majoritate a acestora sunt instituţii publice ale administraţiei publice locale. 3.000 de consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

- Instituţii publice de învăţământ( şcoli generale, licee, grupuri şcolare, etc)

- Instituţii publice sanitare ( policlinici, spitale universitare,spitale judeţene, sanatorii,etc.)

- Instituţii publice de cultură(case de cultură, muzee, teatre, cinematografe,etc)

- Instituţii de asistenţă socială (protecţia copilului, centre de plasament,etc.)

Şi altele

I.3 Sursele de finanţare;

În realizarea misiunii şi obiectivelor sistemului naţional de învăţământ unităţile şcolare de nivel preuniversitar au o importanţă covârşitoare. Pentru îndeplinirea scopului activităţii lor şi a rolului social cu care sunt investite acestea dispun de patrimoniu propriu şi derulează fluxuri materiale şi financiare provenind din bugete diferite: credite de la bugetul de stat, alocaţii de la bugetul local şi resurse proprii realizate în regim extrabugetar. Bugetul instituţiei de învăţământ se întocmeşte pe fiecare sursă de finanţare în parte:

- Bugetul privind cheltuielile finanţate de la bugetul de stat (prin inspectoratul şcolar);

- Bugetul privind cheltuielile finanţate de la bugetul local (prin Consiliul local);

- Bugetul privind veniturile şi cheltuielile activităţilor autofinanţate;

Organizarea şi funcţionarea instituţiilor de învăţământ trebuie să consfinţească un grad înalt de autonomie financiară şi profesională, dar şi o răspundere managerială sporită pentru gestionarea fondurilor publice. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli,rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat în administrare,costul programelor aprobate prin buget, precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, fondurilor speciale şi a conturilor anuale de execuţie a bugetelor locale.

I.4 Principiile procedurii bugetare;

Conform legii finanţelor publice , principiile procedurii bugetare sunt următoarele:

- Principiul universalităţii

- Principiul publicităţii

- Principiul unităţii

- Principiul recurenţei anuale

- Principiul specializării bugetare

- Principiul unităţii monetare

I.4.1 Principiul universalităţii

Veniturile şi cheltuielilor fi în totalitate incluse în buget, în sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct către o anumită cheltuială bugetară, exceptând donaţiile şi sponsorizările , care au destinaţii distincte stabilite.

I.4.2 Principiul publicităţii

Sistemul bugetar este deschis şi transparent, şi este realizat prin:

- Dezbaterea publică a proiectelor de buget, când se aprobă aceste proiecte;

- Dezbaterea publică a conturilor generale pentru implementarea bugetelor, când se aprobă aceste conturi;

- Publicarea în Monitorul Oficial al României, normale pentru aprobarea bugetelor şi conturile generale anuale pentru executarea acestor bugete;

- Mijloace ale mass-media, pentru distribuirea informaţiilor asupra conţinutului bugetar,exceptând orice documente şi informaţii ce nu pot fi divulgate conform legii.

I.4.3 Principiul unităţii

Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi trecute într-un singur document, în vederea asigurării unei monitorizări şi folosiri eficiente a fondurilor publice.

Toate veniturile reţinute şi utilizate într-un sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri,vor fi introduse în bugetul de stat, urmând regulile şi principiile respectivului buget.

Veniturile şi cheltuielile fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic şi cele ale fondului special pentru drumuri publice vor fi introduse în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu destinaţie specială, urmându-se regulile şi principiile bugetare.

În scopul respectării principiilor bugetare, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acestei legi, Guvernul va propune Parlamentului modificarea normelor pentru anularea veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie specială incluse în bugetul de stat.

I.4.4 Principiul recurenţei anuale

Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi aprobate prin lege pentru o perioadă de un an, corespunzătoare exerciţiului bugetar.

Toate operaţiunile de încasare şi plăţi derulate în timpul anului bugetar într-un cont de buget vor aparţine exerciţiului aferent pentru implementarea bugetului respectiv.