Monografie contabilă-Primărie

Conceptul de unitate administrativ-teritorială.Capacitatea juridică şi competenţa materială.

Instituţiile publice au un rol important în cadrul statului deoarece prin intermediul acestora, acesta îşi îndeplineşte funcţiile sale.De asemenea, procesele economice în economia de piaţă, precum şi alte tipuri de economii, sunt influenţate de stat prin intermediul sectorului public.În sfera de cuprindere a instituţiilor publice se cuprind : „ Parlamentul ,Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalteorgane de specialitate ale administrţiei publice,alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţe a acestora”.

La nivel local, conform Legii privind finanţele publice locale, în sfera de cuprindere a instituţiilor publice includem:”autorităţile unităţilor administrativ- teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local,cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.”

Instituţiile publice au personalitate juridică având conturi deschise la Trezoreria Statului şi au contabilitate proprie . În funcţie de subordonarea lor , sunt finanţate de la bugetul Statului sau de la bugetul local (bugetul propriu al judeţului şi bugetele unităţilor administrativ- teritoriale : municipii ,oraşe,comune, judeţe), prin sistemul ordonatorilor de credite principali, secundari şi terţiari

Primăria – entitate administrativ –teritorială de putere executivă.Primarul ordonator principal de credite.

Din punct de vedere organizatoric, administraţia publică ca un sistem integrat specific domeniului, este compus din organisme şi instituţii a căror funcţionare se întrepătrunde şi se intercondiţionează. La rândul său structura administraţiei publice desemnează pe de o parte componentele instituţionale ale sistemului administrativ , iar pe de altă parte componentele,compartimentele funcţionale ale fiecărei instituţii.

Structura nu este identică pentru toate organele administraţiei, deoarece ea este determinată de sarcinile ce-i revin fiecăreia şi care sunt diferite ,după specialitatea lor.Prin urmare, o structură optimă a administraţiei publice ,defineşte ordinea şi poziţia elementelor care compun un organism (instituţie) al administraţiei publice .

Primarul este autoritatea administraţiei publice. Comunele oraşele şi judeţele sunt persoane juridice ca subiect de drept public, având deplina capacitate ( de exerciţiu şi de folosinţă) , posedă un patrimoniu şi au iniţiativa în tot ce priveşte administrarea intereselor publice locale,exercitând în condiţiile legii , autoritatea în limitele administrativ- teritoriale stabilite.

Ca persoane juridice ,au în proprietate bunuri mobile şi imobile din domeniul privat, iar ca persoane de drept public sunt proprietate ale bunurilor domeniului public de interes local potrivit legii. Autorităţile executive prin care se realizează administraţia publică locală la nivelul comunelor, oraşelor şi Municipiilor sunt conduse de primari aleşi în condiţiile prevăzute de Legea Electorală.

Primarul este autoritatea administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune,oraşe municipii.Primarii sunt şefii administraţiei publice locale şi răspund în faţa Consiliullui Local de buna funcţionare a acestuia.

Primarul fiind o autoritate autonomă, executivă şi unipersonală a administraţiei publice locale are o competenţă generală în rezolvarea problemelor locale ale Comunităţii pe care o reprezintă.Din punct de vedere teritorial competenţa este limitată la nivelul unităţii administrativ –teritoriale în care a fost ales. Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice în condiţiile legii.Conducătorii instituţiilor publice sunt ordonatori de credite

Finantarea cheltuielilor din bugetul local

Cheltuielile din bugetul local sunt finanţate din: venituri proprii, formate din impozite, taxe, contribuţii şi cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subvenţii şi transferuri primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; donaţii şi sponsorizări.

Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, o cotă de 13% la bugetul local al judeţului şi o cotă de 22% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeţului.

Prezentare generală .Scurt istoric

Localitatea Mărăşeşti se află aşezată între râul Şuşita şi pârâul Zăbrăuţi , ambii afluienţi ai Siretului,râu care margineşte oraşul în partea de est. Datorită aşezării geografice,localitatea Mărăşesti a avut condiţii favorabile de locuire din cele mai vechi timpuri. .

Până la marile realizări industriale ale sfârşitului secolului al-XVIII-lea , locuitorii s-au îndeletnicit cu muncile agricole pe moşia Mărăşeşti. Marea industrie este reprezentată prin fabrica de zahăr şi fabrica de produse chimice. Alte unităti industriale sunt amintite în anul 1908 acesta fiind o fabrică de caramidă,tuburi şi alte produse confecţionate din ciment.La începutul secolui al-XX-lea Mărăşeşti era o importantă statie de cale ferată aflându-se pe linia Focşani-Bacău .Poziţionara geografică a Mărăşeştilor a dus la construirea căilor ferate care nu au putut ocoli acest nod important. Dezvoltarea economică a localităţii este strâns legată de calea ferată. Cele două întreprinderi industriale beneficiau de reduceri la transportul de mărfuri şi materii prime.

Prima atestare administrativă a Mărăşeştiului datează din 1864 când a fost constituit primul Consiliu comunal, iar din rândul consilierilor a fost ales un primar.

Cel mai vechi buget cunoscut la Mărăşeşti este din 1865.

Dupa evenimentele din 1989 oraşul Mărăşeşti a trecut ca majoritatea localitaţilor ţării printr-o serie de schimbări la nivel economic. .

Sediul actualei Primării a fost construit din temelii în anul 1905 o dată cu înfiinţarea altor obiective de interes social şi cultural, spitalul, piaţa comunală, abatorul, banca de credit socială, cimitirul, străzile comunale. În 1920 localitatea Mărăşeşti a fost proclamată oraş. Recunoaşterea acestui statut se realizează cu ocazia decorării oraşului de către preşedintele Franţei.