Necesitatea normalizării contabilității consolidate

CAPITOLUL I

Introducere

Societǎţile contemporane evolueazǎ într-un mediu economic dinamic impus de accentuarea competivitǎţii economice tehnico –stiinţifice şsi educaţional în acest mediu societǎţile sunt constrânse sǎ-şi concentreze eforturile spre actiuni de adaptare şi dezvoltare.Dezvoltarea poate fi internǎ sau externǎ.

Dezvoltarea înterna ,constǎ în dirijarea procesului de dezvoltare a societǎţii într-o maniera autonomǎ şi care are ca şi rezultat societatea de grup,alcǎtuitǎ dintr-o unitate dominantǎ şi sucursale sau alte entitǎţi ale sale farǎ personalitate juridicǎ asupra cǎrora societatea dominantǎ exercitǎ un control absolut.

Dezoltatea externǎ presupune preluarea controlului asupra altor societǎţi şi conduce la formarea de societǎţi de grup

Societǎţile din cadrul grupului având personalitate juridicǎ elaboreazǎ fiecare situaţii financiare consolidate portrivit reglementǎilor specifice stabilite de cǎtre fiecare ţarǎ.

Informaţiile oferite de situaţiile financiare anuale individuale ale societǎţilor

componente ale grupului sunt insuficiente şi irelevante, deoarece nu permit o aprecieren corectǎ a situaţiei economico-financiare a ansamblului. Situaţiile financiare individuale nu reflecta activitatea comuna a diferitelor societǎţi din grup

Situaţiile financiare consolidate ale grupului nu sunt egale cu suma situaţiilor financiare anuale ale societǎţilor din grup. Între societǎţile grupului pot exista tranzacţii interne. Aceste operaţii majoreazǎ artificial valorile conturilor individuale. Eliminarea acestor operaţii nu se reduce la simpla adunare a conturilor individuale.

Pentru aprecia evoluţia poziţiei financiare şi a performanţelor grupurilor de societǎţii este necesar sǎ se dispunǎ de conturile de grup sau conturile consolidate.

Conturile consolidate ,care sunt elaborate pe baza conturilor individuale prezentate de fiecare societate a grupului ,au ca şi scop furnizarea de informaţii financiare cu privire la grup ,ca şi cum acesta ar forma o singurǎ entitate.

Întocmirea conturilor consolidate presupune depǎşirea cadrului conturilor individuale ale societǎţii mamǎ,cu scopul de a contrui o imagine unicǎ a unui grup de societǎţii ce apartin unui ansamblu economic coerent.

2 M.Sǎcarin ,,Contabilitatea grupurilor multinationale”-Editura Economica –pag 23

CAPITOLUL II

Necesitatea conturilor consolidate.

,, Necesitatea situaţiilor financiare consolidate este evidentǎ, ele dau o imagine mai cuprinzǎtoare a situaţiei reale a unui grup, imagine pe care nu o poate da ansamblul bilanţurilor societatilor componente, ele permit exprimarea într-o manierǎ globalǎ a situaţiei financiare şi a rezultatului grupului.”3

Conturile consolidate ocupǎ primul loc în comunicarea financiarǎ a grupurilor de societǎţii datoritǎ incapacitǎţii conturilor individuale ale societǎţii mamǎ de a prezenta o imagine de ansamblu asupra activelor ,datoriilor ,poziţiei financiare şi a rezultatelor intregului grup.

În acest sens:

-în bilanţul societǎţii mamǎ,titlurile de participare deţinute sunt contabilizate la costul de achiziţie ,ceea ce nu permite sǎ se aprecieze evoluţia ulterioarǎ a investiţiei

-în contul de profit şi pierdere societatea mamǎ nu prezintǎ performanţele filialelor decât în mǎsura în care contabilizeazǎ dividentele primite şi provizioanele pentru deprecierea titlurilor de participare ;în consecinţǎ ,apare odistorsiune în prezentarea performanţelor reale ale filialei în conturile societǎţii mamǎ,deoarece de cele mai multe ori ,dividentele sunt diferite de rezultatele filialei ;de asemenea ,este imposibil,pentru un utilizator extern al conturilor societǎţii mamǎ,sǎ aprecieze dacǎ cifra de afaceri corespunde în întregime vânzǎrilor exteriare grupului sǎu,în parte,şi operaţiilor realizate cu societatile di cadrul grupului (exemplul cel mai frecvent este cel al societǎţii mamǎ care-şi vinde produvţia proriilor filiale,filiale ce se ocupǎ de comercializare)

-o situaţie aparent sǎnǎtoasǎ a societǎţii mamǎ poate sǎ fie compromisǎ de îndatorarea uneia sau a mai multor societǎţi din cadrul grupului.

Conturile consolidate permit evitarea acestor inconveniente şi contribue la prezentarea de informaţii extrem de utile pentru :investitori(acţionari),creditori de fonduri(bǎncile,în special),analişti financiarii şi alţi utilizator.

Investitorii,actualii şi poenţiali ,gǎsesc în conturile consolidate informaţii cu privire la activele ,datoriile ,rezultatul ,capacitatea de autofinanţare şi fluxurile de trezorerie ale ale asamblului economic constituit de grup ,informaţii ce permit o apreciere ,în condiţii cât mai bune ,a valorii societǎţii mamǎ.

Creditorii de fonduri (bǎncilor)conturile consolidate le permit sǎ aprecieze modul în care creditle acordate se adapteazǎ nevoilor reale şi posibilitǎţilor de rambursare ale grupului.D exemplu ,dacǎ creditul este acordat societǎţii mamǎ ,pe baza conturilor consolidate se poate aprecia puterea financiarǎa întregului grup.5

Dimpotrivǎ,dacǎ este vorba despre o altǎ societate din cadrul grupului ,ele permit evaluarea ajutorului pe care acesta ar putea sǎ-l primeascǎ din partea grupului,în caz de faliment.

De asemenea ,pe baza informaţiilor din conturile consolidate ,analiştii financiari pot sǎ efectueze analize mult mai pertinente ale ratelor de rentabilitate,capacitǎţilor de investiţii ,cifrei de afaceri etc.

Fiind de origine anglo-saxonǎ6 ,conturile consolidate sunt construite pe baza supremaţiei realitǎţii economice asupra aparenţei juridice7.Realitatea unui grup este datǎ de faptul cǎ societatea mamǎ dominǎ filialele sale şi poate ,în orice moment ,sǎ le suprime autonomia de gestiune ,în timp ce,în aparenţǎ ,fiecare filialǎ are personalitate juridicǎşsi patrimoniu propriu.

Toate aceste consideraţii ,adǎugate la posibilitatea pe care o oferǎ consolidarea de a elimina anomaliile de origine fiscalǎ,conferǎ costurilor consolidate primul loc în ierarhia documentelor financiare întocmite pentru informarea acţionarilor şi a terţilor.