Necesitatea sistemului de guvernare a întreprinderii

1. NECESITATEA SISTEMULUI DE GUVERNARE A INTREPRINDERII

Ce inseamna conceptul de guvernare? Conceptul de guvernanta corporativa poate fi definit ca un set de relatii intre administratorii entitatilor, managerii acestora, actionarii si alte grupuri de interese. Guvernarea corporatista reflecta modul in care o societate este condusa si controlata.

De ce a aparut? Conceptul de guvernare corporatista a aparut in anul 1992, in Regatul Unit, dar

s-a dezvoltat dupa 1997, cand tarile au adoptat coduri de guvernare corporatista, cu caracter optional, ca urmare a scandalurilor financiare legate de falimentul unor companii britanice cotate si a crizei economice asiatice din 1978. Principala problema care a aparut a fost faptul ca investitorii nu mai aveau incredere in managementul companiilor, iar solutia gasita a fost guvernarea corporativa.

Care este rolul guvernantei corporative ? Conflictele ce decurg din reunirea unei multitudini de interese in cadrul unei companii, pun in pericol eficienta acesteia. Astfel, a aparut conceptul de guvernare corporativa, care initial s-a dezvoltat in jurul teoriei agentiei ce presupune existenta unui conflict ce apare ca urmare a faptului ca cel care da banii si detine actiunile nu este acelasi cu cel care conduce activitatea firmei. Actionarii isi vor transfera puterea managerilor desemnati sa actioneze in numele lor, pentru a le maximiza bogatia, dar managerii pot avea interese diferite. Valoarea firmei se maximizeaza in masura in care managerii reusesc sa identifice si sa armonizeze conflictele de interese. Armonizarea acestor interese se asigura prin intermediul sistemului de guvernare corporatista. Se poate spune ca necesitatea aparitiei guvernarii corporative a reprezentat-o necesitatea protejarii intereselor tuturor „stakeholders”. Prin intermediul guvernantei corporative se stabilesc reguli pe baza carora se deruleaza raporturile dintre conducerea societatii, actionari, salariati, creditori etc, fara a genera discriminari, fiind astfel o garantie a cresterii economice si a stabilitatii financiare. Scopul general pentru guvernarea corporativa este sa furnizeze o protectie superioara catre partile contractante.

Care sunt beneficiarii sistemului de guvernare? Printre principalii beneficiari ai guvernantei corporative se numara: investitorii (prin cresterea capacitatii de supraveghere si protejare a investitiilor); pietele de capital (prin mecanismele de protectie asigurate); tertii (salariati, creditori, furnizori, clienti etc); autoritatile publice; asociatiile profesionale si organismele non-guvernamentale; populatia.

Principiile guvernantei corporative. Au fost publicate pentru prima oara in 1999, devenind referinta internationala si au fost revizuite in 2003. Printre acestea se numara: asigurarea unui cadru eficient al guvernantei corporative; asigurarea exercitarii drepturilor actionarilor; tratamentul echitabil al actionarilor (actionari majoritari, minoritari, autohtoni sau straini); rolul actionarilor in guvernanta corporativa (interesele si drepturile partilor asociate); diseminarea de informatie si transparenta (informari la timp si cu acuratete); obligatiile si raspunderea clara a Consiliului de Administratie si a managementului.

Sistemul unitar. In cadrul sistemului unitar, societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un Consiliu de Administratie (CA). Administratorii sunt desemnati de catre AGA (primii fiind numiti prin act constitutiv). Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea provizorie se va face de catre cenzori. La delegarea atributiilor de conducere catre directori, majoritatea membrilor CA va fi formata din administratori neexecutivi. CA alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Prin actul constitutiv se poate stipula ca presedintele consiliului este numit de AGA sau de administrator si poate fi revocat numai de AGA. Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si personalului sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Cel putin un membru al fiecarui comitet, trebuie sa fie administrator neexecutiv independent si sa detina experienta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar. CA se intruneste cel putin o data la 3 luni. CA poate delega la conducerea societatii unul sau mai multi directori, unul dintre ei fiind numit director general. In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, acest lucru este obligatoriu. Directorii pot fi revocati oricand de catre CA. Membrii CA isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator, pastrand confidentialitatea si exercitandu-si mandatul cu loialitate si in interesul societatii. Directorii sunt cei care instiinteaza CA despre neregulile gasite. Administratorul care are intr-o anumita operatiune interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune.

Sistemul dualist. In cadrul sistemului dualist, societatea este administrata de Directorat si de Consiliul de Supraveghere (CS). Directoratului ii revine conducerea societatii si se afla sub controlul CS. Trebuie sa aiba un numar impar de membrii (cel putin 3 daca situatile financiare sunt auditate obligatoriu) ce sunt desemnati si revocati de CS ce numeste si Presedintele Directoratului. Membrii directoratului nu pot fi membrii in CS. Cel putin o data la trei luni, Directoratul inainteaza un raport scris CS. La sfarsitul anului, inainteaza Consiliului situatiile financiare si propunerile pentru distribuirea profitului. Directoratului ii revine responsabilitatea convocarii AGA. Membrii Consiliului de Supraveghere sunt numiti la constituirea societatii prin actul constitutiv, iar apoi sunt numiti de AGA, fiind nominalizati de membrii consiliului sau de actionari. Numarul acestora este stabilit prin actul costitutiv si este intre 3 si 11. Pot fi revocati oricand de AGA cu o majoritate de cel putin 2/3 din numarul de voturi ale actionariilor prezenti. Consiliul isi alege un presedinte. Membrii consiliului nu pot fi membrii ai directoratului sau salariati. Consiliul raporteaza cel putin o data pe an AGA si se intruneste cel putin o data la trei luni. CS poate crea comitete consultative cu cel putin doi membrii, precum: comitet de audit, de remunerare sau nominalizare, ce raporteaza regulat. Cel putin un membru din comitet trebuie sa fie membru independent al consiliului si cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa aiba experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau a auditului financiar. Crearea unui comitet de audit nu mai este obligatorie. Durata mandatului membrilor directoratului si consiliului este stabilita de obicei prin act constitutiv si nu poate depasi 4 ani. Membrii lor sunt reeligibili. Primii membrii ai CS nu pot fi desemnati pe o perioada mai mare de doi ani. Membrii ai directoratului pot fi numai persoane fizice. In CS pot fi numite si persoane juridice, ce desemneaza un reprezentant permanent. Salariul directoratului este stabilit de CS iar cel al CS de catre AGA.

Dispozitii comune pentru sistemul unitar si sistemul dualist. Auditul financiar, auditul intern si cenzorii. Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Cenzorii sunt alesi de AGA. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi. Societatile pe actiuni care opteaza pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse auditului financiar, AGA va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor. Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari. Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative. Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de AGA care i-a numit. Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Situatiile financiare anuale sunt aprobate numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau al auditorilor financiari. Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile.