Extras din proiect
Despre IASB
1.1. Informaţii generale IASB
1.2. Etape în evoluţia IASB
Surse bibliografice:
- Feleagă N. (2000), „Sisteme contabile comparate - Volum II- Normele contabile internationale”, Editura Economică, Bucuresti;
- http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2004/17.pdf.
2. Organizare și membrii
2.1. Organizare IASB
2.2. Membri IASB
Surse bibliografice:
- Articolul „Convergenţe contabile internaţionale prin prisma aderării la Uniunea Europeană”- Feleagă, L., Feleagă, N. , disponibil online la http://store.ectap.ro/articole/52.pdf);
- www.ifrs.org;
- www.ifrs.com;
- www.ceccar.ro.
3. IASC/IASB în relaţie cu IOSC-
1. DESPRE IASB
1.1 INFORMAȚII GENERALE IASB
Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB) a început să funcționeze din 2001, ca un organism independent, precedând Comitetul Internațional de Standarde Contabile (IASC-1973), susținut fiind de principalele organizații contabile din Marea Britanie, Canada, Irlanda, SUA, Australia, Franța, Germania, Japonia, Mexic și Olanda. Ulterior, au aderat şi alţi membri finanţatori, iar în anul 1982, în rândul acestora, au fost primite toate organismele profesionale membre ale IFAC (International Federation of Accountants).
Această transformare a avut loc în urma unei reforme instituționale cu scopul de a-i asigura calitatea de normalizator contabil “global”. IASB devine un organism independent de drept privat, cu sediul la Londra, constituit cu scopul de a formula şi de a publica, în interes general, norme contabile care să fie utilizate pentru întocmirea şi publicarea situaţiilor financiare şi promovarea acceptării şi aplicării acestora în lume, precum şi pentru desfăşurarea de activităţi cu caracter general pentru a îmbunătăţi şi a armoniza reglementările, normele contabile şi procedurile privind prezentarea situaţiilor financiare.
1.2. ETAPE ÎN EVOLUȚIA IASB
Principalele etape în evoluția IASB, sunt prezentate în maniera următoare:
a. Perioada 1973-1988: Căutarea consensului
- caracteristică de bază a activităţii I.A.S.C. este dată de abordarea consensuală şi caracterul democratic al procesului de adoptare a normelor. Ca rezultat al acestui demers, normele publicate în această perioadă ofereau opţiuni destul de largi şi favorizau acceptarea lor de către un număr mare de întreprinderi. Altfel spus, acestea descriau toate practicile recunoscute în lumea occidentală, fiind eliminate cele care erau calificate ca prea deviate sau extravagante. Această etapă a procesului strategic de armonizare al I.A.S.C. s-a dovedit a fi - fază de pionierat, care a condus la norme internaţionale foarte populare, fiecare regăsindu-se în normă, nimeni nefiind exclus.
b. Perioada 1989-1993: Căutarea comparabilităţii
În ianuarie 1989, I.A.S.C. a publicat proiectul E32 „Comparabilitatea situaţiilor financiare”, care viza reducerea numărului de opţiuni contabile. Proiectul a devenit realitate în noiembrie 1993, fiind aplicabil pentru exerciţiile deschise începând cu 1 ianuarie 1995. Începând cu aceasta dată, normele contabile internaţionale vor permite, în anumite cazuri, utilizarea a două prelucrări contabile pentru tranzacţiile şi evenimentele de aceeaşi natură, una din prelucrări fiind denumită „prelucrare de referinţă”, iar cealaltă „altă prelucrare autorizată”. Obiectivul acestei etape strategice, se pare, că avea - notă politică: de a face standardele contabile internaţionale acceptabile pe toate pieţele financiare din lume.
c. Perioada cuprinsă între 1998-2000 – Înnoirea strategiei IASC
În anul 1997, comitetul I.A.S.C. a numit un grup de lucru: „Strategie”, ce avea drept scop
elaborarea unor recomandări cu privire la viitoarea structură a IASC. Grupul prezintă Consiliului IASC, în 1999, raportul final aprobat şi, ca urmare a recomandărilor, în anul 2000 intră în vigoare noua structură, sub denumirea de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB).
IASB s-a întrunit pentru prima dată în Aprilie 2001, unde s-a hotărât ca toate Standardele şi Interpretările publicate de către IASC să fie aplicate în continuare până în momentul modificării sau retragerii lor. S-a hotărât ca noile standarde emise de IASB să se numească Standarde Internaţionale de Raportare Financiară.
d. Primii ani ai mileniului III
IASB este angrenat în cursa reconcilierii referenţialelor naţionale cu referenţialul internaţional. În primii ani de existenţă (2001-2005), IASB a îndeplinit trei sarcini majore: construirea unei „platforme stabile”, care să conţină standarde performante; montarea unui cadru puternic, pentru realizarea convergenţei standardelor naţionale cu standardele internaţionale; montarea unui cadru flexibil, pentru realizarea convergenţei standardelor internaţionale (IAS/IFRS) cu cele americane (US GAAP).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Normalizarea Contabilitatii - Organisme de Normalizare si Reglementare.docx