Cuprins
- INTRODUCERE 2
- CAPITOLUL I. Prezentarea de ansamblu a firmei 3
- 1.1. Date generale despre firmă 3
- 1.2. Legături comerciale şi financiare ale societăţii 5
- 1.3. Indicatorii de eficienţăeconomico – financiară specifici activităţii
- derulate de firma studiată 6
- 1.4. Relaţiile firmei cu partenerii 9
- 1.5. Organigrama societăţii 10
- CAPITOLUL II. Istoricul si importanta painii
- CAPITOLUL III. Monografie contabila privind activitatea de panificatie si patiserie la sc zaris autocom srl
- CONCLUZII ŞI PROPUNERI 50
- BIBLIOGRAFIE 52
Extras din proiect
INTRODUCERE
Activitatea de obţinerea produselor de panificaţie reprezintă una dintre cele mai vechi preocupări ale omului şi totodată una dintre ramurile principale ale industriei alimentare. Având în vedere importanţa pe care o au produsele de panificaţie în satisfacerea cerinţelor de hrană ale consumatorilor, industria de panificaţie a cunoscut în decursul timpului o dezvoltare susţinută, caracterizată prin aplicarea unor procedee şi tehnologii noi de fabricaţie, extinderea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor tehnologice, lărgirea gamei sortimentale prin realizarea de noi produse în concordanţă cu tendinţa şi cerinţele consumatorilor, asigurarea îmbunătăţirii calităţii şi valorii nutritive a produselor de panificaţie.
Painea este un aliment popular in aproape toate societatile lumii cu exceptia Asiei care prefera orezul.
Painea este un aliment de baza preparat prin coacerea, gatirea cu abur sau prajirea aluatului. Se prepara din aluat de faina de grau, dospita cu drojdie, lasata sa creasca si in final coapta in cuptor. Datorita nivelelor inalte de gluten care dau aluatului un aspect buretos si elastic, graul este cea mai frecvent folosita cereala pentru prepararea painii, dar aceasta poate fi facuta si din secara, orz, porumb sau ovaz de obicei, dar nu intotdeauna, in combinatie cu faina de grau. Ingredientele minime sunt faina si apa, sarea fiind deseori prezenta, plus un agent de dospire cum ar fi drojdia. Painea mai poate contine condimente cum ar fi chimenul si seminte (susan, mac), folosite pentru decorare.
Painea poate fi mancata fie simpla, fie unsa cu unt, gem, dulceata, jeleu, marmelada, miere sau unt de arahide. Se serveste la orice temperatura, intre temperatura camerei si fierbinte.
Painea neimpachetata se pastreaza in recipiente speciale pentru a-si mentine prospetimea cat mai mult. Se invecheste mai repede in frigider, dar astfel se fereste o vreme mai indelungata de mucegai.
Painea alba este facuta din faina care contine numai miezul unei graunte. Painea neagra se face cu endosperma si 10% tarate. Painea integrala contine toate componentele bobului de grau.
Pe fundamentul acestor realităţi lucrarea „Organizarea contabilităţii activităţilor de producţie alimentră (panificaţie)la S.C. ZARIS S.R.L.”, structurata în patru capitole, îşi propune sa analizeze pornind de la general şi ajungând la probleme particulare specifice metodele de analiza,
Am pornit de la câteva consideraţii generale privind activitatea de obţinere a produselor de panificaţie. Deasemenea am prezentat şi aspecte teoretice ale cererii şi ofertei.
În capitolul următor sunt prezentate o serie de aspecte specifice S.C. ZARIS S.R.L. Dintre acestea menţionăm: organizarea şi desfăşurarea activităţii la S.C. ZARIS S.R.L., principalii factori ai micro si macromediului care influenţează activitatea societăţii, analiza principalilor indicatori economici utilizaţi în exprimarea eficienţei economice şi aspectele ce ţin de structura şi politicile de personal.
Aspectul practic al lucrării este evidenţiat de studiul de caz prezentat la finalul lucrării, acesta ajutând la înţelegerea mai bună a modalitatii de înregistrare in contabilitate a produselor de panificaţie pornind de la achiziţia de materii prime şi materiale auxiliare.
In general, industria procesatoare din Romania este inca slab conectata cu marea majoritate a producatorilor agricoli si ramane, din aceasta cauza, sensibila la fluctuatiile ofertei si la calitatea instabila a materiilor prime, comparativ cu sectoarele de procesare concurente din alte state-membre.
CAPITOLUL I. ISTORICUL SI IMPORTANTA PAINII
1.1 Piata romaneasca de morarit si panificatie
Valoarea pietei românesti de produse de morarit, panificatie si produse fainoase va creste in 2010,datorita ninsorilor, fapt care ar putea duce la dublarea recoltei de cereale comparativ cu anul 2009, a declarat Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Productia totala de cereale paioase a fost in 2009 de aproximativ 13,8 milioane de tone, din care productia de grau s-a ridicat la 5,28 milioane de tone, iar cea de porumb - la 7,39 milioane de tone.
In toamna anului 2009 au fost insamantate peste trei milioane de hectare de cereale, dintre care doua milioane de hectare cu grau si secara.
Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la jumătatea lunii ianuarie stocurile de grâu din România erau de 3,3 milioane tone, cu 8,3% mai mici decât în perioada similară a anului trecut, însă suficiente pentru a acoperi necesarul de consum al populaţiei până la recolta 2010.
Informaţia este confirmată şi de către preşedintele ROMPAN, Aurel Popescu, el declarând recent că rezervele de grâu din ţara noastră sunt suficiente cantitativ, însă mai puţin satisfăcătoare calitativ. „În prezent dispunem de o rezervă de grâu la nivel naţional, însă este adevărat că anul acesta am avut probleme din punct de vedere al calităţii acestuia. Nu cred că se pune problema unor modificări de costuri in primul trimestru din acest an”,
Investitiile realizate in anul 2009 in sectorul de morarit panificatie se ridica la circa 180 milioane de euro, din care cele mai multe au demarat in zona prelucrarii secundare a cerealelor (panificatie, paste fainoase, biscuiti, patiserie, cereale pentru mic dejun) datorita accesului la finantarea europeana valabila pentru anul 2009 prin schema XS 13 inclusa in PNDR pe masura "Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere".
În ceea ce priveste nivelul pietei negre, presedintele Rompan a afirmat ca in sectorul de morarit si panificatie se inregistreaza cel mai ridicat din UE, de circa 40 la suta, iar acest lucru este datorat nivelului extrem de ridicat de taxe si impozite si in special a TVA, care se ridica la 19 la suta, comparativ cu media europeana de numai 5-7 la suta.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizarea Contabilitatii la o Firma de Panificatie.doc