Cuprins
- Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Opera Nationala Romana Iasi
- 1.1. Scurt istoric 1
- 1.2. Obiect/domeniu de activitate 3
- 1.3. Organizare internă (organigramă comentată) 4
- 1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară) 6
- 1.5. Structura de personal 12
- 1.6. Relaţii cu exteriorul 12
- 1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Opera Nationala Romana Iasi în perioada 2005-2007 13
- Cap 2. Fundamentarea Indicatorilor financiari la instituţiile publice
- 2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare 17
- 2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/cheltuielile bugetare 18
- 2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare 19
- Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare
- 3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice 29
- 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare 30
- 3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat 30
- 3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale 31
- 3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli
- Cap 4. Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară a instituţiilor publice
- 4.1. Evidenţa statistică 33
- 4.2. Evidenţă tehnico-operativă 34
- 4.3. Evidenţa contabilă 35
- 4.3.1. Evidenţa contabilă curentă 37
- 4.3.2. Evidenţă contabilă periodică 37
Extras din proiect
1.1. Scurt istoric
Inca de la inceputul sec. al XIX-lea, in Iasi a existat un viu interes pentru spectacolele de teatru liric. Prima reprezentatie de opera a fost “La Dame blanche” de François-Adrien Boieldieu. Evenimentul a avut loc in decembrie 1833 si s-a datorat trupei Teatrului francez condus de fratii Baptiste si Joseph Fourreaux.
La 20 februarie 1838 a avut loc premiera romaneascã a operei “Norma” de Vincenzo Bellini, la numai 7 ani dupã premiera absoluta. Acest spectacol a fost realizat de Conservatorul filarmonic-dramatic din Iasi ; de la aceasta data, spectacolele de opera, opereta si vodevil devin o permanenta in Iasi, datorita unor artisti straini sau societati lirice si dupa 1920, unor teatre de opera din tara.
Intre anii 1940 – 1950 au existat mai multe incercari de a fonda un teatru liric la Iasi . In martie 1942 a fost infiintata Opera Romana a Moldovei, ce a functionat cu intreruperi pâna la 21 martie 1944, cand institutiile muzicale primesc ordinul de evacuare. Dar muzicienii ieseni au continuat incercarile, ce au culminat cu (re)infiintarea, in 1956, a Operei de Stat din Iasi , profesorul Ioan Goia fiind primul director al institutiei. Spectacolul inaugural al primei stagiuni a fost “Tosca” de Giacomo Puccini, ce s-a desfasurat in seara zilei de 3 noiembrie 1956, sub conducerea muzicala a maestrului Radu Botez. Regia artistica a spectacolului a fost semnata de Hero Lupescu, iar scenografia de Zoltan Gerzanich. De-a lungul timpului, au fost realizate peste 150 de titluri din repertoriul de opera, opereta si balet, cuprinzand majoritatea epocilor istorice muzicale: clasicismul, romantismul, scolile nationale ale secolului al XIX-lea, verismul, impresionismul, creatia secolului al XX-lea.
Odata cu infiintarea Operei in 1956, s-a infiintat, implicit, si orchestra. La inceput, a beneficiat de aportul celor mai buni instrumentisti existenti in Iasi, in special angajati ai Filarmonicii “Moldova”, apoi s-a completat cu studenti si absolventi ai Conservatorului “George Enescu”. In timp, orchestra a fost pregatita si condusa de dirijorii Radu Botez, Traian Mihailescu, Cornelia Voinea, Corneliu Calistru, Gheorghe Victor Dumanescu, Rasvan Cernat, Leonard Dumitriu, Koichi Inoue.
In anul 1956 s-a infiintat si corul Operei din Iasi , ce abordeaza un repertoriu vast de opera si opereta, dar si vocal-simfonic. La conducerea corului, de-a lungul anilor, au fost maestrii Emil Chivu, Ion Pavalache, Anton Bisoc, iar in prezent, Valeriu Gadei.
Baletul Operei din Iasi s-a infiintat in 1957. Cel care a consolidat colectivul, semnand regia si coregrafia a numeroase spectacole de prestigiu a fost Bella Ballogh. Pe parcurs, conducerea baletului a fost asigurata de maestrii Mihaela Atanasiu si Marius Zirra, iar dupa 1990 de Gheorghe si Carmen Stanciu. Repertoriul baletului iesean contine cele mai importante lucrari de gen. In prezent, coregraful trupei de balet este Gheorghe Stanciu.
Un loc aparte in viata Operei iesene il ocupa solistii vocali, existand in permanenta schimbul de generatii. Acestia au consolidat prestigiul institutiei relevat de bogatia repertoriala. Pe langa numerosii solisti proprii, pe scena lirica ieseana au evoluat artisti cunoscuti din Romania si din strainatate: Arta Florescu, Nicolae Herlea, Eugenia Moldoveanu, Maria Slãtinaru-Nistor, Viorica Cortez, Virginia Zeani, Nicola Rossi-Lemeni, Walter Monacchesi, Irina Arhipova, Todor Kostov, Viktor Tretiak, etc.
Spectacolele au fost montate de maestri ai regiei de opera: Hero Lupescu, Anghel Ionescu Arbore, Dimitrie Tabacaru, George Zaharescu, Marina Emandi Tiron, Anda Tabacaru-Hogea, Mihai Zaborila. In pregatirea spectacolelor, regizorii artistici au colaborat cu scenografi si pictori scenografi talentati. In ceea ce priveste scenografia, la Opera din Iasi au semnat: Zoltan Gerzanich, Hristofenia Cazacu, George Dorosenco, Nicolae Vericeanu, Gheorghe Codrea, Rodica Arghir, Catalin I. Arbore, Adriana Urmuzescu, Marfa Axenti.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizarea Gestiunii Financiare la Opera Iasi.doc