Organizarea și Exercitarea Controlului Financiar

INTRODUCERE

Viata economic-sociala,in desfasurarea ei complexa de-a lungul timpului,a scos in relief,imposibilitatea individului de a atinge perfectiunea in actiunile pe care acesta le-a intreprins pentru transformarea naturii in conformitate cu scopurile si obiectivele sale.

Alaturand acestui neajuns,caracterul limitat al resurselor de care dispune omenirea,a aparut ca o necessitate instituirea unei “stari de veghe” permanente uneori,temporare alte ori,asupra activitatii indivizilor.

Prin aceasta “stare”, se face comparative intre ceea c ear trebui sa fie si ceea ce este in realitate,intre ideal si concretul existent.A aparut astfel Controlul ca un system de reglare a comportamentului omului, in actiunea sa de transformare a naturii,dupa necesitatile curente si obiectivele propuse.Exercitat in forme mai mult sau mai putin nuantate,controlul se poate considera tot atat de vechi ca si economia,ca si relatiile economice intre indivizi,clase sociale etc.

O abordare de pe o pozotoe stiintifica a controlului,putem afirma ca a facut-o pentru prima data cu success Henry Fayol,in lucrarea sa “Administration Industriale et generale” in care pune alaturi de principalele patru functii ale managementului-prevederea,organizarea,comanda si coordonarea pe cea de-a cincea-controlul.

Privit in acest context,controlul este atat la nivel microeconomic cat si macroeconomoc,o functie eficienta si necesara a managementului,capabila sa amortizeze interese uneori contradictorii,alteori in deplina concordant.Aceasta deoarece nu totdeauna interesele indivizilor concorda cu cele ale colectivitatilor sa ale acestora luate individual sau in ansamblu cu cele ale socoetatii.

Pentru obtinerea profitului maxim, controlul nu se rezuma numai la constatarea neajunsurilor, nu este numai concomitent si ulterior, ci contribuie si la prevenirea tendintelor si fenomenelor care necesita decizii de corectie în raport cu interesele economico-financiare ale agentilor economici si ale statului. Controlul îndeplineste functia de cunoastere evaluare a realitatii economico-financiare, a rezultatelor activitatii. Prin aceasta functie se apreciaza si se stabilesc in conditii de realitate si legalitate, deficientele, abaterile, orientarile în care îsi au izvorul factorii a caror actiune tinde spre rezultatele negative, spre ineficienta economica.

În acest context, controlul este o functie eficienta si necesara conducerii care asigura cunoasterea si perfectionarea modului de gestionare a patrimoniului si de orientare, organizare si desfasurare a activitatii de productie, distributie si desfacere.

Capitolul I

Controlul financiar contabil:

Notiuni,criterii si obiective

1.1.Definirea notiunii de control financiar

Termenul de control in datoram expresiei “contra rolus ”, care inseamna verificarea actului original dupa duplicat care se incredinteaza in acest scop unei alte personae.In calitate de concept,controlul consta in verificarea programelor stabilite,aerorolor,abaterilor,lipsurilor, deficientelor dintr-un anumit domeniu de activitate.

Controlul este actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor material care se efectueaza anticipat executarii acestora,concomitant sau la scurt timp de la desfasurarea lor.

Controlul financiar –reprezinta o activitate de verificare a modului de respectare a legislatiei financiare,cu scopulde a preveni angajarea de cheltuieli fara justificare economica si de asigura profit in folosirea resurselor material,financiare si de munca.

Deci,controlul financiar este un instrument financiar al politici financiare a statului,fiind mijlocul prin care se previn faptele ilegale,se identifica deficientele si se stabilesc masurile necesare pentru intrarea in legalitate,precum cerceteaza domeniul macro si microeconomic,privita prin prisma corectitudini operatiilor,dar si a eficientei cu care sunt gospodarite,utilizate si cheltuite resursele material,financiare si umane.

1.2 Criteriile si obiectivele controlului propriu

Controlul propriu reprezinta o analiza permanenta sau periodica asupra activitatii pe care o efectueaza intreprinderea in vederea atingerii obiectivelor urmarite si a evitarii pe cat este de posibil a situatiilor nefavorabile la care poate fi expusa unitatea respectiva.

Obiectivele controlului propriu:

- Asigurarea unei activitati cat mai profitabile;

- Evitarea oricaror forme de risipa sau pagube,care ar putea diminua profitul;

- Dezvoltarea si diversificarea activitatii in perioadele urmatoare;

- Respectarea riguroasa a legislatiei economic-financiare si fiscal,evitand astfel,plata de amenzi,majorari si penalitati;

- Cointeresarea maxima a salariatilor la rezultatele activitatii;

- Asigurarea,in intreaga activitate, a unui climat de ordine si disciplina in munca salariatilor.

Criterii de organizare a controlului propriu:

- Criterii obligatorii,care sunt stabilite prin lege,cum este cazul controlului financiar preventiv si de gestiune;