Cuprins
- CAPITOLUL I 4
- 1.1 Necesitatea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice 4
- 1.2 Scurt istoric al impozitelor si taxelor de la populatie 5
- 1.3 Reformismul fiscal în România – tendinte 6
- 1.4 Conceptul de impozit si taxa la persoane fizice.
- Clasificarea lor 7
- 1.4.1 Notiunea de impozit 7
- 1.4.2 Clasificarea impozitelor 8
- 1.4.3 Taxele la persoane fizice 17
- 1.5 Functiile impozitelor si taxelor la persoane fizice 18
- CAPITOLUL II 22
- 2.1 Bugetul local – componenta a bugetului public national
- program fiscal al statului 22
- 2.1.1 Elaborarea, aprobarea, executarea si încheierea
- bugetelor locale 22
- 2.1.1.1 Cadrul juridic 22
- 2.1.1.2 Elaborarea si aprobarea proiectelor bugetare locale 23
- 2.1.1.3 Executarea si încheierea bugetelor locale 24
- 2.1.2 Bugetul public national 25
- 2.1.2.1 Consideratii generale 25
- 2.1.2.2 Bugetul – scurt istoric 26
- 2.1.2.3 Reforma bugetara 27
- 2.2 Autoritatea statului si competentele sale 29
- 2.2.1 Programul fiscal 29
- 2.2.2 Competentele autoritatiilor fiscale 30
- 2.2.3 Declaratia de impunere 32
- 2.3 Obligatia bugetara 34
- 2.3.1 Asezarea impunerii 34
- 2.3.1.1 Notiune 34
- 2.3.1.2 Principalele elemente pentru stabilirea impunerii 34
- 2.3.1.3 Titlul de creanta fiscala 37
- 2.3.2 Exigibilitatea obligatiei bugetare 39
- 2.3.2.1 Determinarea momentului la care creanta devine exigibila 39
- 2.3.2.2 Majorarile de întârziere 40
- 2.3.3 Stingerea obligatiilor bugetare 41
- 2.3.3.1 Stingerea obligatiilor bugetare prin plata 41
- 2.3.3.2 Stingerea obligatiei bugetare prin anulare 43
- 2.3.3.3 Stingerea obligatiei bugetare prin prescriptie 43
- 2.3.3.4 Stingerea obligatiei bugetare prin scadere 44
- 2.3.3.5 Stingerea obligatiei bugetare prin compensare 45
- 2.3.4 Executarea silita a obligatiilor bugetare 45
- 2.3.4.1 Conditiile declansarii executarii silite 45
- 2.3.4.2 Formele si procedura executarii silite 46
- 2.4 Înlesniri, drepturi si obligatii ale contribuabililor 49
- CAPITOLUL III 51
- 3.1 Metode si procedee fiscale de impunere si
- posibilitati de îmbunatatire a acestora 51
- 3.1.1 Problema formularisticii 51
- 3.1.1.1 Declaratia de impunere pe cladiri 51
- 3.1.1.2 Declaratia de impunere pe terenuri 53
- 3.1.1.3 Declaratia de impunere pentru mijloacele de transport 54
- 3.1.2 Identificarea si stabilirea materiei impozabile 56
- 3.1.2.1 Declararea bunurilor sau veniturilor impozabile 57
- 3.1.2.2 Declararea veniturilor obtinute de persoanele fizice 59
- 3.1.3 Evolutia în diferite etape a achitarii impozitelor si taxelor 62
- 3.1.3.1 Plata obligatiilor bugetare prin intermediul C.E.C.,
- posta si trezoreria statului 62
- 3.1.3.2 Înfiintarea de centre de încasare (colectare a veniturilor) 65
- 3.2 Metode de urmarire si încasare folosite de organele fiscale 67
- 3.3 Perfectionarea asezarii impunerii 69
- 3.4 Evaziunea fiscala 72
- 3.5 Supraevaluarea si subevaluarea 74
- CAPITOLUL IV 76
- 4.1 Necesitatea perfectionarii cadrului normativ 76
- 4.2 Aplicarea impunerii pe venitul global 78
- 4.2.1 Introducerea impozitului pe venitul global în România 78
- 4.2.2 Fisa fiscala 82
- 4.2.3 Procedura de globalizare a veniturilor, plata si colectarea
- impozitului, sanctiuni fiscale 83
- 4.2.3.1 Determinarea venitului net global impozabil si
- a impozitului pe venit 83
- 4.2.3.2 Obligatiile declarative ale contribuabilului 84
- 4.2.3.3 Plata si controlul impozitului 85
- 4.3 Evaluarea forfetara 86
- 4.4 Îmbunatatirea instrumentelor de procedura fiscala 87
- 4.4.1 Impozitul pe venitul liber – profesionistilor, meseriasilor si
- altor persoane fizice 87
- 4.4.2 Impozitul pe cladiri platit de populatie 88
- 4.4.3 Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de
- persoanele fizice 89
- 4.4.4 Impozitul pe venitul agricol 89
- 4.4.5 Alte impozite 90
Extras din proiect
CAPITOLUL I
Consideratii generale.
1.1 Necesitatea impozitelor si taxelor de la persoane fizice.
Satisfacerea nevoilor colective ale oricarei societati impune realizarea unor venituri publice. Într-adevar, pentru a-si îndeplini rolul si functiile sale, statul trebuie sa mobilizeze resursele si sa faca cheltuieli banesti.
În consecinta, statul procedeaza la repartitia sarcinilor publice între membrii societatii, persoane fizice.
Instrumentul financiar si juridic prin care se înfaptuieste aceasta repartitie, îl constituie obligatia fiscala, sub forma impozitelor, taxelor si altor sarcini fiscale specifice fiecarei tari si fiecarei etape istorice în parte.
Se constata ca impozitele pot fi abordate din mai multe ipostaze :
- ca principala sursa de formare a veniturilor statului.
- ca modalitate principala de înfaptuire a alocarii optime a resurselor între cele doua mari sectoare definite dupa caracterul privat sau public al bunurilor produse în societate, în functie de care se defineste punctul optim al fiscalitatii.
- ca instrumente de orientare a economiei prin obiectivele stabilite de catre puterea publica.
- ca instrumente de înfaptuire a echitatii sau justitiei sociale în plan fiscal, denumita echitate fiscala.
- ca instrumente de influentare a inflatiei prin orientarea comportamentelor tuturor contribuabililor, privind consumurile de resurse, de bunuri si servicii.
O prima categorie de norme juridice având ca obiect de reglementare finantele publice o reprezinta cele privind procesul de constituire a resurselor banesti necesare satisfacerii nevoilor publice, adica a fondurilor publice, denumite frecvent fonduri bugetare .
Normele juridice din aceasta categorie asigura concentrarea în bugetele publice (bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat) a resurselor banesti necesare constituirii si alimentarii veniturilor publice, adica a fondurilor banesti aflate la dispozitia autoritatilor publice centrale si locale.
În aceasta categorie de norme juridice se cuprind reglementarile prin care se instituie impozitele, taxele si alte venituri publice.
Nevoile publice cunosc o crestere semnificativa în perioada de tranzitie a României la economia de piata. Aceasta datorita în primul rând, crizei profunde a productiei si a proprietatii, care s-a extins la toate domeniile si
compartimentele vietii sociale, devenind în deceniul 80, o criza de sistem social-economic.
Revolutia din decembrie 1989 a înlaturat dictatura politica si de stat ce a determinat criza social-economica, însa aplicarea reformei economice initiala, are loc în conditiile unor multiple dezechilibre sociale si economice, care implica interventia sporita a statului, actiune care necesita uriase cheltuieli si deci, venituri publice deosebit de mari.
Iata de ce consideram ca în perioada de tranzitie a României la economia de piata studiul impozitelor, taxelor si a celorlalte venituri publice, reprezinta o problema fundamentala.
1.2 Scurt istoric al impozitelor si taxelor de la populatie.
Viitorul oricarui stat modern este de neconceput fara un sistem fiscal performant prin randamente si suportabilitate din partea contribuabililor. Starea prezenta de prosperitate a unui stat contemporan este dependenta, în mare masura, de istoria propriului sistem fiscal, de felul cum acesta este conceput si a functionat.
Periodizarea finantelor românesti (pâna la Regulamentele Organice din Muntenia si Moldova, preioada cuprinsa între domnia lui A.I.Cuza si primul Razboi Mondial, perioada interbelica, perioada “ finantelor comuniste “ si perioada postdecembrista) are la baza elemente de politica fiscala cu rezonanta în înscrierea sistemului fiscal pe traiectoria descrisa de finantele statelor avansate economic în perioada respectiva.
Pâna în 1924 nu existau nici un fel de date statistice publicate cu privire la finantele locale, însa, dupa acest an, s-au publicat cifrele evaluarii bugetului pe judete si comune.
Începutul impozitelor si taxelor la populatie îl aflam în Regulamentele Organice, care au înfiintat “zeciuiala “ patentelor si capitatiei tuturor locuitorilor contribuabili ai oraselor si accizele orasului asupra bauturilor si tutunului.
Impozitele si taxele locale au fost reglementate prin “ legea maximului taxelor si contributiei comunale “ din 1923 , o reeditare a legii cu acelasi nume din 1903 .
Aceasta lege prevedea 49 feluri de taxe si impozite pe care judetele si comunele le puteau percepe cu ajutorul Ministerului de Interne. În favoarea comunitatilor locale, legea a mai prevazut asa-zisele “ aditionale “ , adica diverse tipuri de cote variabile din impozitul pe automobile, succesiuni.
Conținut arhivă zip
- Perfectionarea Metodelor si Instrumentelor de Asezare, Urmarire si Percepere a Impozitelor si Taxelor de la Populatie
- 1 Coperta- pag.0.doc
- 1 Cuprins- pag.1-3.doc
- Cap.1- pag.4-21.doc
- Cap.2- pag.22-50.doc
- Cap.3- pag.51-75.doc
- Cap.4- pag.76-92.doc
- Concluzii- pag.128-132.doc
- Folii.doc