Cuprins
- CAPITOLUL I ASPECTE PRIVIND PIATA INTERNATIONALA A CREDITULUI 4
- 1.1. De la national la international in activitatea bancara 4
- 1.2. Pietele internationale ale creditului 4
- 1.3. Definitii si clasificari 5
- 1.4. Modalitati de finantare a exporturilor sau credite la export 7
- 1.5 Creditul guvernamental de cooperare economica internationala 17
- 1.6. Finantarea comertului mondial de produse primare 20
- 1.7. Organizarea activitatii de creditare bancara in comertul international 24
- 1.8. Metode si tehnici utilizate in activitatea de creditare bancara in comertul international 28
- 1.9.Operatiuni precontractuale si contractuale in vederea acordarii unui credit bancar 30
- CAPITOLUL II EVIDENTA OPERATIUNILOR BANCARE IN COMERTUL INTERNATIONAL 33
- 2.1. Conturile de credite 33
- 2.2. Evidenta operatiilor bancare privind investitiile 33
- 2.3. Tehnica si evidenta creditarii activitatii de investitii 35
- 2.4. Organizarea evidentei operatiunilor bancare in comertul international 39
- 2.5. Tehnica acordarii creditelor in valuta 42
- 2.6. Evidenta cumpararii si vanzarii valutelor efective 43
- 2.7. Cecurile externe si alte mijloace de plata in valuta 46
- 2.8. Evidenta viramentelor prin incaso documentar , acreditive si a creditelor externe primite sau acordate 48
- CAPITOLUL III ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND CREDITAREA IN CREDITAREA INTERNATIONALA 53
- 3.1. Creditarea internationala 53
- 3.2. Creditele în eurovalute 57
- 3.3. Riscurile si garantiile în creditele internationale 58
- 3.4. Posibilitati de acces la creditul international 62
- 3.5. Creditele in valuta acordate de bancile comerciale din Romania 65
- 3.6. Organisme de acordare si garantare a creditelor de export in Romania 66
- CONCLUZII SI PROPUNERI 69
- BIBLIOGRAFIE 75
Extras din proiect
Introducere
În cursul ultimelor decenii, dupa cel de-al doilea razboi mondial, volumul schimburilor economice internationale nu a încetat sa creasca, chiar daca actorii favorizati au fost în special tarile dezvoltate.
La dezvoltarea fara precedent a comertului international se adauga un context monetar uneori confuz si marcat printr-o depreciere generala înca inegala în spatiu si timp a monedelor celor mai multor tari interesate si de asemenea marcate printr-o dereglare a mecanismului monetar international perturbat de unele crize. Oricum, sistemul bancar a sustinut direct dezvoltarea comertului mondial.
Prin intermediul bancilor, zilnic sunt puse în miscare valori enorme plecând de la unele instrumente si/sau tehnici de creditare si plata.
Organizarea specifica a sistemului bancar permite colectarea sau mobilizarea capitalului. Pentru a asigura finantarea comertului international sistemul bancar trebuie sa mobilizeze mai întâi capitaluri; în virtutea fondurilor mobilizate, bancile internationale au pus progresiv la punct o gama larga de credite adaptate operatiilor de comert mondial, dar în special adaptate operatiunilor de export.
Pe de alta parte, o preocupare constanta în activitatea bancara este punerea în practica a mecanismelor specifice pentru prevenirea si limitarea riscurilor proprii si ale clientilor sai; o componenta a acestei preocupari consta în a pune în practica unele reguli proprii sistemului bancar international, dar mai ales unele reguli si uzante uniforme în materie bancara si comert international. Sistemul bancar international a detinut întotdeauna un rol important în functionarea relatiilor economico-financiare internationale; acest rol a devenit mai activ în perioada contemporana, în special dupa 1971.
Pentru a se crea si a se dezvolta, întreprinderile au nevoie de resurse financiare, altfel spus le trebuie capitaluri pentru a-si crea dotatiile initiale si, ulterior, pentru a se moderniza si dezvolta.
Pe de alta parte, întreprinderea fabrica produse pentru a le vinde. A fabrica înseamna a obtine moneda. Dar este clar ca aducerile de fonduri nu se echilibreaza în mod automat cu scoaterile de fonduri.
Intreprinderea trebuie sa faca fata angajamentelor sale, are deci nevoie de un ajutor pentru a umple golurile pasagere. Astfel, pentru a se crea, dezvolta si pentru a-si asigura scadentele, deci pentru a-si asigura finantarea investitiilor sale si exploatarea sa, întreprinderea este nevoita sa faca apel la un credit, dincolo de autofinantare. Obiectivul creditului este deci de a furniza întreprinderilor capitalurile sau lichiditatile de care ele au nevoie pe o perioada determinata.
Punerea la dispozitie de capitaluri, prin organismul bancar interpus, este fara îndoiala în zilele noastre, cea mai practicata metoda. Aceasta interpunere a organismelor bancare s-a dezvoltat din diverse motive, printre care nevoia resimtita atât de cel care împrumuta cât si de cel care da cu împrumut de a nu trata decât cu un singur interlocutor susceptibil, cât si a modului de a-si asuma riscurile operatiilor. Printre alte motive, trebuie subliniata preferinta pentru lichiditate a celor ce împrumuta, care vor sa-si poata recupera fondurile în orice moment si fara pierderi importante.
CAPITOLUL I ASPECTE PRIVIND PIATA INTERNATIONALA A CREDITULUI
1.1. De la national la international in activitatea bancara
In actuala etapa, o parte importanta a activitatii bancilor este orientata spre relatiile cu strainatatea: operatii de schimb valutar, finantarea comertului exterior, miscarile de capitaluri, garantii date sau primite. Astfel, toate marile banci ale lumii dispun de o retea corespunzatoare de filiale si agentii de lucru. Mai mult, aceste stabilimente cauta , ele insele, sa se implanteze in anumita tari Motivatiile acestor implantari pot fi diverse : profitarea de noi afluxuri financiare, oferirea unor servicii mai complete noii clientele, gasirea in strainatate a unui supliment de resurse, realizarea unei expansiuni a activitatii etc
Fenomenul nu este nou. De mai mult timp, marile banci britanice sunt implantate in tinuturile fostului imperiu; bancile americane au creat in strainatate o retea de agentii, in contextul in care legea nu permitea infiintarea unor astfel de subunitati pe teritoriul SUA.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Piata Internationala a Creditului.DOC