Practici contabile privind întocmirea situațiilor financiare

İNTRODUCERE

Apariţia şi evoluţia contabilităţii ca ştiinţă, domeniu al practicii sau limbaj de comunicare în lumea afacerilor este strâns legată de dezvoltarea omenirii, şi de progresul economico-social.

Rolul managementului, al managerului în general, este foarte important în funcţionarea societăţilor comerciale indiferent de forma juridică a acestora. Componentă a activităţii manageriale, managementul financiar-contabil presupune cunoaşterea normelor legale care reglementează activitatea contabilă, organizarea optimă a acesteia, utilizarea, gestionarea şi urmărirea permanentă a folosirii mijloacelor financiare pe baza principiului profitului maxim, precum şi analiza şi asigurarea necesarului de capital pentru perioada următoare, care se stabileşte pe baza alegerii variantei optime.

Contabilitatea are o istorie multiseculară, fiind considerată de marele poet

Goethe „una din cele mai sublime creaţii ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui să o folosească în gospodăria sa“.

Contabilitatea şi-a dovedit însemnătatea practică, fiind considerată prin noile dimensiuni ale funcţiei previzionale, ca un factor de creştere economică. Prin sistemul său de calcul, contabilitatea realizează o activitate de explorare ştiinţifică a viitorului cu rezultate remarcabile atât în domeniul rentabilităţii economice, al operativităţii tehnologice, cât şi în acela al utilităţii pentru promovarea unor metode şi tehnici noi în management.

Pentru a se determina în cadrul ştiinţelor economice, contabilitatea are un domeniu propriu de cercetare şi acesta a fost dintotdeauna constituit din fluxurile de valori exprimate în bani, determinate de operaţiunile economice care se desfăşoară între unităţile patrimoniale.

CAPİTOLUL I

CONCEPTUL DE ANALİZĂ ECONOMİCO – FİNANCİARĂ

1.1. Aspecte teoretice privind situaţiile financiar contabile

Analiza financiară desemnează un ansamblu de metode, proceduri şi instrumente pentru aprecierea viabilităţii, stabilităţii şi profitabilităţii unei afaceri sau proiect. De altfel este o necesitate stringentă, unde prin metodele şi tehnicile utilizate duce la stabilirea unui diagnostic privind activitatea firmei şi pe baza acesteia se pot elabora programe şi strategii care duc la îmbunătăţirea activităţii societăţi în viitor.

Această analiză se realizează de către firme sau persoane specializate care, procesând informaţiile din situaţiile financiare ale întreprinderii, potrivit metodelor şi procedurilor specifice, ajung la concluzii şi rezultate pe care le inserează în rapoarte către conducere.

Baza informaţională pentru efectuarea analizelor financiare o reprezintă situaţiile financiare. În practică sunt adesea necesare şi alte date care nu sunt prevăzute în acestea.

Situaţiile financiar – contabile reprezintă un instrument de mare importanţă în procesul conducerii, fiind necesare atât pentru fundamentarea deciziilor privind alocarea, finanţarea, utilizarea şi recuperarea fondurilor, cât şi pentru organizarea

controlului asupra realizării deciziilor luate, precum şi pentru stabilirea unor drepturi şi obligaţii şi a unor răspunderi provenite din activitatea de gospodărire şi

dezvoltare a patrimoniului.

Ele au un rol deosebit de important, atât pentru conducerea unităţii patrimoniale la nivelul căreia se circumscriu informaţiile, cât şi pentru organele din afara unităţii interesate să cunoască activitatea şi rezultatele ei.