Proiect Contabilitate de Gestiune la S.C. Romradiatoare S.A.

INTRODUCERE

Trecerea de la o economie de tip centralizat la o economie libera constituie una din marile provocari carora unitatea economica trebuie sa le faca fata în momentul actual. Aceasta trecere este plina de semnificatie atunci când se privesc deosebirile fundamentale dintre cele doua sisteme economice mentionate.

Deosebirile se pun în evidenta clar apelând la problema care a framântat continuu omenirea: cum poate fi atenuat conflictul permanent dintre resursele limitate care exista si nevoile umane care tind a deveni nelimitate.

Problema raritatii devenind fundamentala, întrebarile care se pun si mai ales solutiile care s-au gasit au dus la deosebirile nete dintre cele doua sisteme economice.

Astfel de întrebare: ce si cât sa produca? I se va raspunde ca se va produce atât cât este necesar.

Dar ca expresie a raritatii resurselor sunt insuficiente în raport cu nevoile, deci se ridica întrebarile:

- Cine fixeaza liste si topul nevoilor ce trebuie satisfacute?

- Care sunt criteriile?

- Care va fi modul de alocare a resurselor, al diferitilor factori de productie pe diverse domenii de activitate?

Alternativele externe ale raspunsului sunt în mod centralizat, de catre organismele care hotarasc ce si cât sa se produca pentru a satisface sfera nevoilor ce urmeaza a fi satisfacute sau în mod descentralizat când fiiecare agent producator decide în mod liber pe baza informatiilor furnizate de catre piata interesului si criteriilor de rationalitatecare îi sunt proprii.

A doua întrebare care se pune este:

- Cum sa produca?

- Prin ce modalitati de combinare a factorilor de productie?

Si acestei întrebari se poate raspunde ca primei.

Ultima întrebare este:

- Pentru cine se produce?

- Cine si pe ce criterii desemneaza categoriile de beneficiari ai bunurilor produse?

Raspunsurile extreme care se pot imagina sunt:

- În mod centralizat de catre o autoritate;

- În mod descentralizat, liber, fiecare agent economic pe baza resurselor de care dispun diferitele categorii de beneficiari.

Din raspunsurile oferite acestor întrebari se pot desprinde câteva caracteristici proprii celor doua sisteme de organizare si functionare a economiei.

În ceea ce priveste modelul economiei de comanda acesta a fost fundamentat ca o reactie ideologica la unele disfunctionalitati ivite în funtionarea economiei de piata. În cadrul sau, orientarea actiunii agentilor economici se face în mod centralizat si obligatoriu, folosindu-se în acest scop aparatul de stat.

În economia exclusiv planificata, autonomia limitata a întreprinderii, integrata si subordonata cerintelor planului unic, conduce la rigiditate, lipsind întreprinderile de unitate în manifestarea vointei acestora privind volumul si structura productiei, relatiile directe cu beneficiarii si furnizorii interni si externi, folosirea creditului, investitiile, cointeresarea lucratorilor.

Dar lipsa de libertate a schimbului si gestiunii fondurilor slabeste cointeresarea producatorilor, acestia încercând în mod abuziv sa dicteze preturile, având asigurata vânzarea prin repartitie centralizata.

Modul formal de înfaptuire a descentralizarii preturilor genereaza diminuarea responsabilitatii necesare a celor competenti în materie de preturi privitoare la eficienta prin economisire si calitate.

Rigiditatea mecanismului este cu atât mai periculoasa cu cât prin organisme centralizate li se impune producatorilor, în mod indirect, prin normative, un pret neacoperit, iar statul nu foloseste subventiile decât în mod limitat. Economia devine falimentara.

Lucrarea de fata, structurata pe cinci capitole îsi propune un studiu aprofundat referitor la contabilitatea de gestiune.

Capitolul 1 prezinta notiunile introductive cu privire la contabilitatea costurilor.

În capitolul 2 sunt tratate functiile, obiectivele si rolul contabilitatii de gestiune si al calculatiei costurilor.

Capitolele 3 si 4 prezinta procedeele si metodele de calculatie a costurilor.

Ultimul capitol, capitolul 5 face studiul de caz bazat pe metoda de comenzi la S.C.Romradiatoare S.A.Brasov. Lucrarea se încheie cu principalele concluzii si propuneri desprinse din lucrare.