Proiect practică

SCURTA PREZENTARE A ORGANIZATIEI

Profilul si caracteristicile SC TEXTILA SA Iasi

Scurt istoric

Textila s-a infiintat in perioada cand industria Romaniei, in special cea textila, abia cunostea evolutia industriala. Istoricul ei este strans legat de evolutia capitalismului in tara noastra dupa deceniul al noualea al secolului trecut.

La 20 octombrie 1886, Moritz Watchtel si Dimescu au inaintat o cerere in care solicitau a stabili o fabrica de frangherie si tesature in longa vita in orasul Iasi. Progresul fabricii in prima etapa a fost lent, din cauza capitalului nesuficient si a lipsei de instalatii sistematice.

La sfarsitul secolului al-XIX-lea si inceputul secolului al-XX-lea, patrunde in procesul de productie al intreprinderii capitalul italian. Prezenta lui s-a concretizat in formarea societatii in comandita Wachtel - Vignali & Co Iasi Galati. In 1904, Camera de Comert Iasi putea sa certifice ca firma era o fabrica sistematica de sfoara, franghii si filaturi si ca functiona regulat.

Tendinta de centralizare a capitalurilor si de concentrare a productiei s-a ivit pentru a doua oara la Textila in 1905, cu prilejul transformarii societatii in societate anonima cu numele de Societatea Anonima Romana-Italiana a Industriilor Textile. Transformarea in societate anonoma marcheaza inceputul celei de-a doua etape in istoria fabricii.

In 1908, afacerile fabricii au fost influentate de situatia industriei textile in Europa lovita de criza si de lipsa de materii prime. Izbucnirea primului razboi mondial a obligat conducerea sa fie prudenta in folosirea beneficiului. In 1916, fabrica a fost rechizitionata de Pirotehnia armatei.

Intre anii 1919-1923, fabrica a inregistrat beneficii mari, datorita intensificarii muncii muncitorilor si ridicarii pretului la cost de productie. Anii intre 1923-1928 au fost favorabili procesului de centralizare a actiunilor si capitalurilor. Anii crizei 1929-1933 au agravat situatia industriei textile. Pentru a adapta productia la anii de criza, Consiliul de administratie a discutat problema refacerii si rentabilitatii fabricii.

Dupa 1938 problemele s-au accentuat, in 1940 productia industriei textile a scazut cu 50%, Textila si-a organizat productia exclusiv pentru satisfacerea armatei. In martie 1944, fabrica a fost nevoita sa evacueze instalatiile, utilajul, materialele, dupa 28 martie 1944, intreprinderea a lichidat tot personalul, lucratorii si functionarii. In 1945 s-au readus utilajele, au fost montate si fabrica si-a reluat activitatea cu 3 sectii:filatura, tesatorie si sfori, realizand fire pentru panza ambalaj si saci, diverse sortimente de sfori din canapa.

La 11 iunie 1948 are loc actul nationalizarii.

In anii 1972 - 1975 unitatea a beneficiat de o investitie substantiala privind dotarea cu linii tehnologice moderne pentru fabricarea firelor de canapa, instalatii noi de ventilatie, o centrala termica, statia de pompe.

Pe fonduri de tehnica noua, in 1984 a intrat in functiune statia de tesut covoare dublu plus, iar in 1986, statia de finisat covoare dublu plus.

Productia fizica a fabricii a cunoscut in perioada de dupa 1991 o restructurare generata de cerintele pietei, dar si de posibilitatile de aprovizionare cu materii prime din import. Pe linia dotarilor, in perioada de dupa 1989, s-a infiintat atelierul de bobinaj motoare electrice ce a permis realizarea in acest atelier a multor piese de schimb necesare unitatii si astfel lichidarea dependentei de unitatile de profil constructii de masini.

Anul 1994 a marcat, pe langa o redresare a productiei fizice si lichidarea dependentei Textilei de livrarile de fire de la filaturile din sector care, de altfel, isi diminuasera activitatea.

In 1995 s-a realizat primul import de iuta din Bangladesh, care a creat conditii ca pentru o buna perioada sa fie asigurata materia prima.

Tot in 1995 a avut loc privatizarea unitatii prin metoda MEBO, rezultatul acestei actiuni s-a remarcat prin schimbarea atitudinii asociatilor fata de munca, cat si fata de bunurile care le apartin activitatii sale.