Reglementări și raportări financiare potrivit IAS-IFRS în România și în alte state

Studiul diferentelor contabile intre tari si implicit aspiranti spre o contabilitate uniforma a aparut la finele anilor '60. Factorii determinanti ai acestui curent au fost dintre cei mai diversi. Unul dintre acestia a fost mondializarea cresterii economice. Daca astazi multinationalele sunt o realitate fara echivoc in peisajele economice nationale, prin aparitia ideii de contabilitate internationala, care sa elimine diferentele nationale, "armonizarea" a determinat actiunea unor factori puternici de crestere economica. Procesul de largire a Uniunii Europene constituie un alt factor important de dezvoltare economico-sociala la nivel national si de integrare a contabilitatii nationale in contabilitatea internationala. Astfel, in timp ce noile state care doreau sa intre in Uniunea Europeana isi adaptau structurile pentru a accede la rangul de state europene, asistam la crearea unui curent national al "armonizarii contabile". Un rol important in evolutiile contabile l-a avut si procesul de privatizare a societatilor aflate in proprietatea statului concomitent cu transferul proprietatii acestora catre sectorul privat.

Cu alte cuvinte, contabilitatea este puternic influentata de evolutiile in plan economic, social, juridic, politic si religios a statelor in general. In acest context, aceasta devine un mijloc important de informare, iar utilizarea sa devine riscanta, putand conduce la grave erori. De aici pot rezulta o serie de intrebari legate de transmiterea, primirea, interpretarea semnalelor primite; informatiile financiare comunicate de o companie straina pot servi ca baza de luare a deciziilor unui investitor aflat in alta locatie, nationala? Pentru un investitor international, diferentele contabile nationale constituie o piedica majora in calea intelegerii informatiilor financiare. In fata provocarilor internationale, contabilitatea romaneasca nu putea sa ramana imuna si fara reflexe. Ea s-a adaptat proceselor de normalizare, armonizare si convergenta, atat prin intermediul unor institutii nationale, cat si prin actiunea organismelor de supraveghere a pietei de capitaluri, in interdependenta cu demersurile organismelor ce reprezinta profesia contabila. Contabilitatea romaneasca se afla in faza implementarii integrale si adecvate mediului de afaceri national a Directivelor contabile europene, in paralel cu actiunile de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS).

Abordarile contabile concretizate in diverse reglementari de natura contabila scot in evidenta un mozaic de problematici cu origini si abordari uneori diversificate, fapt ce scoate in prim-plan ideea unor cautari canalizate spre asezarea contabilitatii romanesti pe o cale situata intre doua culturi contabile: continentala-traditionala si anglo-saxona, abordata recent. S-ar putea spune ca profesionistul contabil roman este lipsit de personalitate ori ca mersul evenimentelor pe plan international depaseste nivelul de adaptare a mediului contabil romanesc. Pe de alta parte, o ruptura fata de traditie ar insemna un soc prea periculos si poate prea puternic pentru mediul de afaceri romanesc (l-am asemana cu interventia Fondului Monetar International in Argentina deceniului trecut). Nu suntem pregatiti! Cred ca acesta este raspun-sul Diferentele culturale si economice par a fi cauza aversiunii contabilului roman; acestuia, intr-o maniera traditionala, trebuie sa i se spuna ce sa faca, cum sa faca, cand sa faca, fara a vedea finalizarea actului sau.

Standardele Internationale de Contabilitate vin cu un bagaj cultural greu, ele se fundamenteaza pe rationamentul profesional, realizat prin apelul la principii, si care poate conduce la mai multe solutii pentru o anumita problema data, departe de o rigoare absoluta de tipul 1 + 1 = 2! Mecanismele economice romanesti prezinta din acest punct de vedere o mare rigiditate in implementarea conceptelor si principiilor contabile. Ca atare, pe de o parte refuzam (pentru ca nu putem), iar pe de alta parte visam frumos si ne trezim brusc la realitate. Insa, indiferent ca ne place ori nu, solutia internationala este singura rezolvare valabila pe termen lung.

Normalizarea/armonizarea/convergenta contabila

Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internationale de Contabilitate si cu Directiva a IV-a a Consiliului European, care prezinta regulile si principiile relative la elaborarea situatiilor financiare anuale ale societatilor, reprezinta una dintre cele mai curajoase provocari pentru mediul de afaceri romanesc. Fiind o tara de drept roman, sistemul de drept romanesc are la baza, aproape exclusiv, pevederile sistemului legislativ romanesc, iar Programul de dezvoltare a contabilitatii romanesti presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) Pentru entitatile care nu sunt de interes public, reglementarile contabile sunt structurate pe cinci sectiuni: lege, norme, instructiuni, monografii contabile si alte reglementari de natura contabila.