Reglementări și raportări financiare potrivit IAS-IFRS în România și Italia

CAPITOLUL I

NOȚIUNI PRIVIND CONVERGENȚA ȘI NORMALIZAREA CONTABILITĂȚII

1.1 Procesul de reformă contabilă și de asimilare a IAS / IFRS în România

Reforma contabilă în România a început după decembrie 1989. În decembrie 1989 sistemul societății economice a cunoscut o ruptură fundamentală, caracterizată prin negarea totală a valorilor centralismului si adoptarea valorilor economiei de piață printr-un liberalism mai mult sau mai puțin controlat.

Această schimbare a sistemului economiei a necesitat și încă necesită mari costuri sociale și impune o reformă a sistemului de contabilitate din România.

Profesia contabilă liberală franceză a recomandat României o versiune a sistemului contabil vest-european inspirată din planul contabil francez, versiune adoptată si generalizată în România începând cu 1 ianuarie 1994. Această versiune are meritul de a introduce în sistemul contabil românesc următoarele valori contabile:

-recursul de la normele și reglementările contabile detaliate la principii și convenții contabile general adminisibile;

-recursul la dualismul contabil tranșant între contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune;

-recursul la prioritatea conturilor anuale - sistemul financiar în raport cu sistemele conturilor contabile curente;

-recursul de la informația contabila exhaustivă la informația contabilă relevantă, pertinentă.

Evoluția procesului de reformă contabilă declanșat în 1990 a vizat și vizează perfecționarea sistemului contabil românesc pe baza unor principii și reguli prevăzute de directivele UE și Standardele Internaționale de Contabilitate, astfel încât situațiile financiare întocmite de întreprinderi să răspundă cerințelor unor categorii cât mai largi de utilizatori.

O periodizare posibilă a evoluției reformei contabile în România ar cuprinde:

-perioada 1990-1994 caracterizată prin dispută în plan doctrinar între adepții și adversarii unei reforme contabile de profunzime. În această perioadă a avut loc doar o cosmetizare a vechiului sistem contabil realizată sub deviza adversarilor reformei contabile de profunzime, anume: câteva conturi noi, câteva conturi eliminate, schimbarea titlului la altele, eventual o altă simbolizare a conturilor.

-perioada 1994-1999 caracterizată prin acceptarea largă pe plan doctrinar a necesităților unei reforme contabile de profunzime. În plan aplicativ și reglementar s-a trecut la complementarea unui sistem contabil dualist (contabilitate de gestiune și contabilitate financiară) de inspirație vest-european nediferențiat pe categorii de agenți economici. S-a elaborat un nou drept contabil în lucrarea "Sistemul contabil al agenților economici din România" editată de Ministerul Finanțelor în 1994, care inserează Legea Contabilității 82/1991 care a fost modificată și completată. Prin HG nr 74/1993 s-au aprobat Regulamentul de aplicare a legii contabilității, Planul de conturi general și Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operații economico-financiare, conținutul și structura principalelor registre de contabilitate: Registrul jurnal, Registrul inventar, Cartea Mare și bilanțul contabil compus din situația patrimoniului, Contul de profit și pierderi și Anexe.

OG nr 61/2001 stipulează întocmirea în plus a Situațiilor privind modificarea capitalurilor proprii și Situatia fluxurilor de trezorerie.

Anul 1999 marchează prin elaborarea de Ministerul Finanțelor a programului național de armonizare a legislatiei contabile cu directivele europene si asimilarea IAS.

Începând cu situatiile financiare ale anului 2000 intră sub incidența acestui program trei categorii de unități:

-întreprinderile cotate la Bursa de Valori;

-Regiile autonome, companiile, societățile naționale și alte întreprinderi de interes național;

-întreprinderile ce acționează pe piețele de capital (societăți de valori mobiliare).

Începând cu exercițiul financiar al anului 2001, reglementările de armonizare a contabilității românești cu IAS s-au extins la o a patra categorie de întreprinderi.

În anul 2008, Legea Contabilității a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr. 454 din 18 iunie 2008, suferind mici modificări. Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 37 din 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 22 aprilie 2011, au fost aduse modificări și completări Legii Contabilității nr. 82/1991, republicată. Cele mai importante modificări au fost urmatoarele:

- Organizarea și conducerea contabilității care potrivit noilor prevederi, categoriile care au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară în partida dublă și să întocmească situații financiare anuale sunt societățile comerciale, societățile / companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare și celelalte persoane juridice, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, fondurile de pensii facultative și fondurile de pensii administrate privat;

- Statutul persoanelor fizice, prin care persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri au obligația să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilității în partida simplă. Aceste persoane întocmesc Registrul – jurnal de încasări și plăți și Registrul – inventar.