Set 1 CECCAR - București

Studiile de caz sunt construite pe seama trazactiilor intalnite la trei firme diferite:

• SC Alfa SRL – are ca principal obiect de activitate fabricarea articolelor din beton, ciment si ipsos. Aplica metoda CMP

• SC Beta SRL – comertul cu amanuntul al produselor second hand

• SC Gama SRL – casa de schimb valutar si amanet

1.ambalaje

SC Alfa SRL achizitioneaza de la un furnizor roman ambalaje fara factura dupa cum urmeaza:

Produs Cantitate Pret unitar fara TVA Total

PET 1 l 3 000 0.20 600

Saci din hartie 5 kg 8 500 0.30 2 550

Cutii metal 1 l 3 700 0.50 1 850

Etichete 10 000 0.01 100

O parte din ambalajele achizitionate vor iesi din gesiune astfel:

Motiv Produse Cantitate x Cost

Din cauza proastei manipulari, se imputa angajatului. PET 1l

Cutie metal 1l 493 x 0.24

70 x 0.60

Se trimite la ambalat catre terti 8 000 de saci cu ipsos Etichete 8 000 x 0.01

Solutie:

Achizitia de ambalaje fara factura:

% = 408 6 324

381 5 100

4428 1 324

La sosirea facturii:

% = %

408 401 6 324

4426 4428 1 324

Iesirea din gestiune:

A. Imputarea ambalajelor deteriorate:

608 = 381 158.32

428 = % 196.32

7588 158.32

4427 38.00

B. Ambalarea marfii:

358 = % 10 800

381 800

371 10 000

2.reduceri comerciale + 15.exportul de stocuri Societatea Alfa a incheiat un contract cu un client dintr-o tara non UE prin care se obliga sa livreze marfa in conditi CIF. In contract sunt precizate si conditiile prin care Alfa se obliga sa acorde clientului diverse reduceri comerciale si asigurarea marfii 100 EUR. Aflat deja la a 5-a livrare, clientul beneficiaza de o reducere in valoare totala de 1500 EUR compusa din: 1% din valoarea produselor ca urmare a cantitatii extracontractuale comandate, 2% pentru fidelizarea acestuia si restul pentru achitarea facturilor inainte de scadenta. Valoarea marfii vandute este de 40 000 EUR la care se adauga 10% adaos comecial.

Solutie:

Valoarea in lei va fi obtinuta cu ajutorul cursului BNR din data vanzarii. Inregistrarea in contabilitate se va face astfel:

Vanzarea:

411 = 707 44 000 EUR

Asigurarea:

613 = 401 200

Descarcarea din gestiune: 607 = 371 40 000

Remiza 44 000 * 1% = 440 EUR 707 = 411 440

Risturn (44 000 – 440) * 2% = 871.20 707 = 411 871.20

Scont: 1 500 – 440 – 871.20 = 188.80 667 = 411 188.80

3. deprecierea stocurilor La sfarsitul anului, firma Alfa detine un stoc de materie prima a carui valoare contabila este de 140 000 lei insa pe piata, acelasi produs in aceeasi cantitate costa cu 5% mai putin. In exercitiul urmator, fara a mai avea tranzactii pe seama acestui produs, pretul acestuia creste cu 5% pe piata.

Solutie:

Valoarea realizabila neta N: 140 000 – 5% = 133 000

Se constituie provizon in valoare de: 140 000 – 133 000 = 7 000

6814 = 397 7 000

Valoarea realizabila neta N+1: 133 000 + 5% = 139 650

Deoarece valoarea realizabila este mai mare de cat valoarea contabila, provizionul inregistrat anterior, se anuleaza:

397 = 7814 7 000

4. sisteme de contabilizare a stocurilor + 21. Plusuri de inventar + 22. Minusuri de inventar Cu toate ca firma Alfa aplica metoda inventarului intermitent, pentru a evidentia diferentele dintre cele doua metode de contabilizare a stocurilor, voi folosi celeasi date petnru ambele metode.

Stoc initial de calcar (materie prima) 50 000 lei. Intrari in cursul anului: 150 000 lei. Consum in cursul anului 130 000 lei. Minus la inventar 10 000 lei ce se vor imputa gestionarului. Stocul la inventar este de

60 000 lei.

Solutie:

Dupa inventarul permanent Dupa inventarul intermitent

1 Stoc initial 301 50 000 1 Stoc initial 301 50 000

2 2 Anularea stoc initial 601 = 301 50 000

3 Intrari 301 = 401 150 000 3 Intrari 601 = 401 150 000

4 Consum 610 = 301 130 000 4 Consum NU

5 Plus inventar 301 = 701 20 000 5 Plus inventar

6 Minus imputat 601 = 301 10 000 6 Minus inventar

7 Retinere salariara 461 = %

7588

4427 12 400

10 000

2 400 7

8 Stoc final 301 60 000 8 Stocfinal 301 = 601 60 000

Observatie: daca s-ar fi aplicat varianta cu “variata de stoc”, atunci inregistrarea ar fi fost la suma de 10 000 lei (stoc inventar 60 000 minus 50 000 stoc contabil).

Comparand cele doua metode, se observa ca in prima varianta – ce a inventarului permanent, minusul de inventar este inregistrat ca atare si ca urmare a regulilor interne, acesta este imputat salariatului, ceea ce nu se poate depista cu ajutorul celei de-a 2-a metode.