Sisteme Contabile Comparate

CONTABILITATEA ÎN PREZENT

Contabilitatea reprezintă o ştiinţă independentă cu obiect propriu de studiu şi metode proprii de analiză.

Definirea contabilităţii s-a realizat în strânsă legătură cu stadiul dezvoltării cunoştinţelor în acest domeniu cât şi cu mediul social, economic şi cultural în care au operat aceste cunoştinţe. Astfel, în timp, contabilitatea a fost considerată o artă, dar şi o tehnică, după cum a fost definită şi ca ştiinţă

Definirea contabilităţii ca arta înregistrărilor contabile este dată de următoarea caracterizare: „contabilitatea reprezintă arta de a înregistra şi sistematiza într-un mod semnificativ valoarea monetară a tranzacţiilor comerciale şi evenimentelor cu caracter financiar, de a întocmi documente contabile de sinteză şi de a interpreta rezultatele”

Reprezentarea contabilităţii ca o artă a început chiar cu Luca Paciolo în lucrarea sa din 1514 intitulată „Dell arte della scrittura venezziana”, adică arta partidei duble veneţiene.

Reprezentarea realităţii economice furnizată de contabilitate este şi rezultatul măiestriei profesionistului (a contabilului), adică depinde de „arta” acestuia de a realiza reprezentarea realităţii economice prin intermediul contabilităţii.

Definirea contabilităţii ca o tehnică de „gestiune” este pe deplin justificată. Ea este o tehnică ce permite înfăţişarea activităţii şi a rezultatelor unei întreprinderii, este o tehnică cantitativă de colectare, prelucrare şi de analiză a informaţiei aplicată evenimentelor economice şi juridice ale întreprinderilor.

Tehnica contabilă constă în principal în aplicarea principiului partidei duble, dar ea reprezintă şi o aplicare a cunoştinţelor teoretice în practică, adică în organizarea şi gestionarea informaţiilor contabile.

În ceea ce priveşte statutul contabilităţii ca ştiinţă exactă există păreri diferite în definirea în definirea acestei accepţiuni. Astfel, contabilitatea a fost definită ca „ştiinţa şi arta ţinerii conturilor” (Francesco Marchi, 1870), sau „este o ştiinţă şi numai tehnica sa este o artă” (René de la Porte)

Însă, contabilitatea nu poate fi considerată o ştiinţă exactă deoarece nu are o deschidere şi o valoare universală. Dar dacă contabilitatea nu poate fi considerată o ştiinţă socială ea poate fi încadrată în familia ştiinţelor sociale „aplicative”, ca şi geografia sau istoria.

Ca ştiinţă socială, contabilitatea îşi însuşeşte caracteristicile unei asemenea ştiinţe. Subiectul contabilităţii reprezintă însă şi obiectul contabilităţii. Contabilitatea este dependentă de organizaţia economică – socială în care ea operează şi la rândul ei, acţionează asupra acestei organizaţii. Astfel spus, între contabilitate şi mediul economic, social şi cultural există o influenţă reciprocă.

În aceste dispute pe baza definirii contabilităţii s-au afirmat şi contabili români. Astfel I.C.Panţiu defineşte contabilitatea ca o ştiinţă a conturilor, iar Th. Ştefănescu, ca o ştiinţă care ne învaţă arta de a stabili conturile şi de a uni socotelile.

Oricum am defini contabilitatea cert este că ea este o realitate a zilelor noastre ce nu poate fi ignorată. Ea este utilizată în toate ţările lumii, iar pentru omogenizarea internaţională a acesteia s-au format o serie de organisme interstatale, cu caracter profesional, cu rol de normalizare.

1. Descrierea sistemelor contabile din lume

1.1 Contabilitatea in Statele Unite ale Americii

În SUA contabilitatea a avut o evoluţie rapidă începând din secolul XX -lea. Contabilitatea se bazează pe sistemul britanic dar este total diferit de acesta. Principiile şi teoria contabilităţii au ajuns la un grad înalt de rafinament datorită cercetărilor contabile din Universităţi şi instituţii specializate (AICPA – American Institute of Certified Public Accountants – 1887, AAA – American Accounting Asociation – 1900, Sec – Securities and Exchange Comunion – 1933, FASB – Financial Accounting Dtandards Board - 1971

Datorită acestor instituţii şi în primul rând al cercetărilor din acest domeniu, America a fost prima ţară care a introdus şi a reuşit să aplice cu succes cadre conceptuale.

Cadrul conceptual este un sistem coerent de obiective şi principii fundamentale, legate între ele, susceptibile să conducă la formularea de norme solide şi să indice natura, rolul şi limitele contabilităţii financiare şi ale situaţiilor financiare.

Principiile contabilităţii din America, sunt structurate pe două niveluri :

- principii de rang I ;

- principii de rang II.