Sisteme contabile în alte țări

Introducere

Economia si politica sunt doua influente notabile asupra sistemelor contabile. Dupa caderea comunismului in 1989, tarile din Europa Centrala si de Est au trecut printr-o etapa de tranzitie de la economia planificata la economia de piata libera simtindu-se efectele sistemului egalitar-autoritar. In cele mai multe cazuri tarile in tranzitie au un prototip istoric in contabilitate, iar pentru Ungaria acest prototip este Germania asa cum Romania a adoptat sistemul francez.

Principalul intrument in schimbarea reglementarii din Ungaria este reprezentat de imbunatatirile aduse legislatiei aproape in fiecare an incepand din 1993. Acest lucru face ca sistemul maghiar sa fie unul foarte rigid ceea ce conduce la incapabilitatea de a avea o atitudine profesionala de interpretare independenta a problemelor.

Dupa caderea Zidului Berlinului, companiile din occident au fost invitate sa achizitioneze companiile recent privatizate din Polonia, Ungaria si alte tari din fostul bloc comunist. Conceptul de contabilitate in aceste tari era atat de diferit de practicile contabile din occident ca majoritatea investitorilor din vest au considerat situatiile financiare inutile pentru a determina care intreprinderi erau niste tinte atractive pentru achizitie. In multe cazuri, firmele internationale de contabilitate publica au fost nevoite sa converteasca situatiile financiare dupa cele din vest inainte ca o achizitia unei societati sa fie luata serios in considerare. A existat un motiv foarte bun pentru care contabilitata din tarile comuniste din Europa de Est si Uniunea Sovietica era atat de diferita de contabilitata din tarile capitaliste. Situatiile financiare nu erau pregatite pentru utilizarea in luarea deciziilor de investitii si de creditare. In schimb, acestea erau intocmite pentru a oferi guvernului informatii prin care se determina daca a fost indeplinit planul economic central.

Sistemul contabil utilizat de fostele tari comuniste din Europa Centrala si de Est era proiectat, reglementat si controlat de autoritatile centrale, iar procesarea datelor era standardizata, existand planuri de conturi particularizate pentru principalele sectoare ale economiei. Intr-o economie dirijata, mijloacele de productie sunt in proprietate publica, statul domina economia, iar activitatea economica trebuie sa se supuna indicatiilor statului. In schimb, intr-o economie de piata mijloacele de productie sunt majoritatea proprietate privata, statul creand cadrul juridic in care se desfasoara activitatea economica.

Certitudinea initiala referitoare la colectarea veniturilor a condus la practicarea unei contabilitati de casa , in detrimentul unei contabilitati de angajamente. Totodata, in perioada respectiva au existat mutatii la nivelul principiilor contabile, obiectivul “evidentei contabile”, componentei “activului” si “pasivului” bilantier.

UNGARIA

In Ungaria contabilitatea a fost supusa unor reforme semnificative in ultimii 20 de ani. Cerinţele de contabilitate si audit sunt reglementate prin Legea C emisa de Ministerul Finantelor in anul 2000 si intrata in vigoare de la 1 ianuarie 2001. Aceasta lege stabileste obligatii de raportare si de evidenta contabila si enunta principiile care trebuie respectate la intocmirea rapoartelor şi inregistrărilor contabile, reglementările aferente, cerintele legate de publicare, rapoartele de audit, etc. companiile care se ocupa de contabilitate, taxe si sarcini de raportare prevazute de lege incheie cu clientii contracte de prestari de servicii. În conformitate cu Decretul Guvernamental 93/2002 (V. 5.) de Contabilitate, serviciile de contabilitate pot fi prestate de catre un contabil calificat, care este mentionat in registrul tinut de Ministerul de Finante. In conformitate cu articolul 154 din Legea contabilitatii, toate companiile intocmeste registrele in partida dubla si trebuie sa-si publice rapoartele anuale, in acelasi timp cu depunerea acestora la Curtea de Inregistrare. Planul de conturi german Schmalenbach este cel care a stat la baza planului contabil maghiar, oferind doar o structura minima a conturilor. Normele de drept in vigoare reflecta, in Decretul guvernamental privind standardele de contabilitate maghiare, Directivele a IV-a, a VII-a si a VIII-a ale UE si, de asemenea, in mare masura, ia in considerare continutul standardelor internationale de contabilitate IAS/IFRS (Borda şi McLeay, 1996), practicile contabile maghiare aliniindu-se astfel la standardele vest europene.

Mediul de afaceri din Ungaria, ca de altfel si cel din Cehia, a fost puternic influentat de codurile comerciale austriac si german. Un exemplu concludent se refera la prezenta Consiliului de Supraveghere, organism plasat in piramida conducerii deasupra Consiliului de Administratie, dar subordonat adunarii generale. In Ungaria o treime din din membrii Consiliului de Supraveghere este desemnata de salariati.

In anul 2003 a fost infiintat Consiliul pentru Standardele de Contabilitate, organism independent, printr-un subcomitet format din reprezentanti ai profesiei contabile. Odata formulate, standardele sunt emise de catre Ministerul Finantelor.

Ca si alte tari din fostul bloc comunist, interesele politice din Ungaria au condus la implementarea directivelor europene privind contabilitatea. Directiva a IV-a impune situatiilor financiare prezentarea unei imagini fidele, cerinta ce a fost adoptata si de firmele maghiare care trebuie sa prezinte o imagine de incredere si adevarata/actuala a activelor nete ale intreprinderii, a compozitiei lor (active si datorii), a pozitiei financiare si a rezultatului activitatii intreprinderii

Situatiile financiare ale societatilor comerciale sunt reglementate prin Legea C, iar cele ale grupurilor de societati prin aceeasi lege sau conform IFRS (sau alte standarde, cum ar fi US GAAP) cu obligatia reconcilierii sumelor dupa Legea C.

Contabilitatea maghiara, ca si cea romaneasca, este conectata la fiscalitate datorita utilizarii metodelor de amortizare degresiva si accelerata, precum si a duratelor utile permise de legea fiscala. De asemenea, Ungaria ofera avantaje fiscale semnificative pentru investitori. Un stimulent pentru investitii este nivelul relativ scazut al cotei de impozit pe profit de 16%. In plus, companiile ofera investitorilor vacante fiscale care variaza in functie de nivelul de investitii. Firmele care investesc cel puţin 3 miliarde de forinti si creeaza 150 noi locuri de munca pot beneficia pe o perioada de 10 ani de aceste vacante fiscale.

In ce priveste auditul, in Ungaria, orice societate cu o cifra de afaceri mai mare de 50.000.000 forinti are obligatia auditarii. Acest prag superior este unul dintre cele mai mici din UE. Organismul competent in acest domeniu este infiintat in 1997 si poarta numele de Camera Auditorilor. Acesta emite standardele nationale de audit (pe baza ISA) si se ocupa de calificarea auditorilor.

Situatiile finaciare ale intreprinderilor din Ungaria cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, notele explicative, situatia fluxurilor de numerar si situatia modificarii capitalului propriu. Ultimele doua nu sunt obligatorii. Bilantul se prezinta in forma lista, iar contul de profit si pierdere poate fi intocmit dupa natura (“A”), fie dupa destinatie (“B”).