Situația Fluxurilor de Trezorerie

Introducere

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă situaţia în ansamblu a ieşirilor şi a intrărilor de lichidităţi şi de echivalente de lichidităţi, acestea necuprinzând şi mişcările între elementele care constituie lichidităţi sau echivalente de lichidităţi, pentru că ele fac parte din gestiunea trezoreriei întreprinderii

În această lucrare am prezentat principalele aspecte teoretice referitoare la situaţia fluxurile de trezorerie, prezentând deasemenea şi de câteva exemple pentru a uşura înţelegerea acestor aspecte.

În prima parte a lucrării am abordat conceptul dar și obiectivele fluxurilor de trezorerie realizând o analiză comparativă privind situația fluxurilor de trezorerie conform Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, IAS 7 și Ordinul Ministerului Finanţelor Publice numărul 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

În partea a doua am detaliat structura fluxurile de trezorerie aferente diferitor activități desfășurate de către o entitate economică. Potrivit acestei structuri, situația fluxurilor de trezorerie este împărțită astfel: fluxuri de trezorerie aferente activității de exploatare, fluxuri de trezorerie aferente activității de investiții și fluxuri de trezorerie aferente activității de finanțare.

În partea a treia a lucrării am prezentat metodologia de întocmire a situaţiei fluxurilor de trezorerie. Potrivit acesteia fluxurile de trezorerie aferente activitățiilor prezentate anterior se pot întocmi folosind două metode: metoda directă și metoda indirectă.

Situaţia fluxurilor de trezorerie reprezintă o componentă de bază a situaţiilor financiare realizate de fiecare unitate economică, alături de bilanţ, contul de profit şi pierdere şi bineînțeles situaţia modificărilor capitalului propriu

Situația fluxurilor de trezorerie

I. Fluxurile de trezorerie conform IAS 7 și OMFP 3055/2009

1.1 Concept

În România, situația fluxurilor de trezorerie este considerată o componentă a situațiilor financiare anuale în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor Publice Nr.

94 din 29 ianuarie 2001 pentru Aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva aIV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

Standardul Internațional de Contabilitate definește fluxurile de trezorerie ca fiind reprezentate de intrările sau ieșirile de numerar sau echivalente de numerar evidențiate într-o perioadă de gestiune,aceste fluxuri de trezorerie mai fiind prezente în alte lucrări sub denumirea de fluxuri de numerar sau cash-flow.

În IAS 7 “Situația fluxurilor de trezorerie ” este definit prin noțiunea echivalente de trezorerie, care reprezintă “investițiile financiare pe termen scurt care sunt ușor convertibile în numerar și sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii” .

Prezentul Standard Internațional de Contabilitate “Situația fluxurilor de trezorerie” înlocuiește IAS 7 “Situația modificărilor poziției financiare”, aprobat în luna iulie din anul 1977.

Conform OMFP 3055/2009 fluxurile de numerar reprezintă intările și ieșirile de numerar și echivalent de numerar; situația fluxurilor de numerar este prezentată de o entitate pentru fiecare perioadă pentru care au fost prezentate situațiile financiare anuale.

Numerarul încorporează disponibilitățile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt, uşor convertibile în sume uşor cunoscute de numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.Modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele în numerar poartă numele de situaţia fluxurilor de numerar.

O întreprindere pentru a-și determina rezultatele fiecărui exercițiu financiar trebuie să întocmească bilanțul și respectiv contul de profit și pierdere.

Bilanțul este documentul oficial în care sunt prezentate situația numerarul dar și echivalentele de numerar permițând examinarea creșterilor sau eventual al diminuărilor acestora față de momentul inițial.

Contul de profit și pierdere redă informații referitoare la veniturile dar și cheltuielile înregistrate de unitate într-o perioadă de timp determinată, furnizând informațiile privind numerarul și echivalentele de numerar, fără a redă în întregime cauzele care au dus la mărirea sau scăderea acestora. De aceea se prezintă și se întocmește tabloul fluxurilor de numerar, aceste fluxuri purtând denumirea de încasări sau plăți, scoțând în evidență totodată sursele dar și utilizările numerarului sau echivalentelor de numerar.