Extras din proiect
INTRODUCERE
Deontologia contabilă exprimă ansamblul regulilor și uzanțelor care reglementează raporturile dintre profesionistul contabil, producător al informației contabile și utilizatorul acesteia. Ea reprezintă arta îndeplinirii exemplare a îndatoririlor profesionale. Prin comportament deontologic, profesionistul contabil trebuie să-și impună o manieră de lucru compatibilă cu buna reputație a profesiunii, evitând orice activitate care poate aduce atingere acesteia.
Imaginea fidelă, criteriu de performanță al contabilității, se fundamentează pe concepte de natură etică și morală: adevăr, sinceritate, regularitate, realitate, neutralitate, continuitate, permanență etc. Obținerea adevărului contabil reclamă în egală măsură serioase elemente de profesionalism. Prin atingerea acestui obiectiv, contabilitatea exprimă gradul de moralitate al afacerilor.
Necesitatea și importanta unor norme de etică și conduită profesională și personală rezidă din rolul important pe care îl au liber profesioniștii contabili față de stat și societate, prin urmare, importanța cunoașterii și aplicării principiilor de bază fundamentale ale profesiei contabile independente de către fiecare membru CECCAR reprezintă garanția unui profesionalism modern și performant, răspunzând celor mai înalte exigențe.
Codul etic al profesioniștilor contabili din România stabilește norme de conduită pentru profesioniștii contabili și formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniștii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniștii contabili din România acționează în diferite entități și ramuri ale economiei naționale ca liber-profesioniști sau ca angajați; indiferent de modul de lucru, aceștia trebuie întotdeauna să respecte codul etic al profesioniștilor contabili.
Codul etic national are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de profesionsitii contabili si de a proteja profesionisitii contabili impotriva implicarii acestora in diverse fenomene negative.
Profesionsitii contabili trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public . In acest scop relatiile dintre profesionistii contabili si clientii sau angajatorii acestora , dar si relatiile dintre profesionistii contabili trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional. Aceste principii au menirea de a dea autoritatea necesara serviciilor respective si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile ce pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice și monitorizarea însușirii și respectării acestora de către toți profesioniștii contabili constituie una din atribuțiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie să aibă capacitatea și resursele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare și de sancțiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale și etice.
Una din teoriile privind etica o reprezintă modelul dezvoltării morale a lui Kohlberg (Lawrence Kohlberg, 1969). Acesta prezintă dezvoltarea morală ca o serie de șase etape progresive ce descriu logica utilizată in luarea deciziilor in situații care implică componente etice.
Kohlberg a fost primul care a introdus o metodă de evaluare a raționamentului moral, prezentând subiectului o serie de dileme sub forma unui șir de povestiri, fiecare punând o problemă morală specifică. Poate cea mai cunoscută este„dilema lui Heinz”:
„Undeva in Europa, o femeie suferea de o formă rară de cancer, fiind pe moarte. Nu exista decat un singur medicament care putea să o salveze, o formă de radiu, descoperită de un farmacist din același oraș. Acesta il vindea cu un preț de 10 ori mai mare decat costul de fabricație, cerând 2.000$, deși el a cheltuit doar 200$ pentru a-l produce. Heinz, soțul femeii bolnave,a incercat să strângă această sumă, dar nu a reușit să adune decat 1.000$. El i-a cerut farmacistului să reducă prețul la jumătate sau să-l amâne cu plata restului,pentru că soția lui era pe moarte.Farmacistul il refuză. Disperat, Heinz a spart intr-o noapte farmacia și a furat
medicamentul”.
OBIECTIVELE PROFESIUNII CONTABILE
Codul recunoaște că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să indeplinească cele mai inalte standarde de profesionalism, să atingă cele mai inalte nivele de performanță și să răspundă cerințelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerințe de bază:
1. Credibilitatea. In intreaga societate există nevoia de credibilitate in informație și in sistemele de informații.
2. Profesionalismul. Există o necesitate pentru clienți, manageri și alte părți interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil aparținand unui organism profesional.
3. Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obținute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardele cele mai ridicate de performanță.
4. Încrederea. Utilizatorii serviciilor profesioniștilor contabili trebuie să se poată simți incredințați că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.
CERINȚELE ETICE ALE PROFESIONIȘTILOR CONTABILI
Conform Codului etic național , se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltarii acestor calitați si indeosebi :
- să își dezvolte necontenit cultura (profesională și generală pentru întărirea discernământului)
- să acorde atenție și timp necesar fiecărei tranzacții și situații examinate pentru formarea unei opinii, înainte de a face propuneri;
- să își exprime opinia și să se pronunte cu sinceritate, fără ocolișuri, ipotezele și concluziile formulate;
- să nu dea ocazia de a se afla în situația de a nu putea să iși exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
- să considere că independența sa trebuie să își găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei, să protejeze profesia prin respectarea normelor, regulilor și dispozitiilor stabilite de Corp.
Bibliografie
1. CECCAR, Codul etic al profesionistului contabil, Ediția 2013.
2. Emil HOROMNEA, Cultură și deontologie - repere în profesia contabilă și afaceri, Revista Audit financiar, 2013.
3. Eugeniu ȚURLEA, Aurelia TEFÃNESCU, Mihaela MOCANU, Reglementările în materie de etică în profesia contabilă - o abordare europeană și internațională, ASE București.
4. Marin Toma, Jacques Potdevin, Elemente de doctrină și deontologie contabilă, Editura CECCAR, 2008.des
5. Melinda Timea FÜLÖP, Considerații privind aspectele eticii profesionale contabile - conflictul de interese, Revista Audit Financiar, Nr.6/2014.
6. Socoliuc Marian, Suport de curs, Deontologia profesiei contabile din România, 2017. A
Preview document
Conținut arhivă zip
- Speta practica in care principiile deontologice ale profesionistului contabil sunt incalcate.docx