Standardul internațional de contabilitate IAS 21 - efectele variației cursurilor de schimb valutar

Contabilitate Creativa?!

Contabilitatea a fost calificata ca: “arta de a truca un bilant"; "arta de a calcula beneficiile"; "arta de a prezenta un bilant", "arta de a pune banii deoparte".

Conceptul de contabilitate creativă se utilizează, de regulă, pentru a descrie procesul prin care profesionistii contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipulării cifrelor incluse in conturile anuale.

În literatura de specialitate au fost formulate o serie de definitii conferite contabilitatii creative:

- "ansamblul tehnicilor, optiunilor si libertatilor lasate de textele contabile care, fara a se îndeparta de la norme si de la exigentele contabile, permit conducatorilor de întreprinderi posibilitatea de a jongla rezultatul sau de a modifica aspectul documentelor contabile de sinteza".

- "un ansamblu de procedee vizând modificarea nivelului rezultatului (crestere sau reducere) sau a prezentarii situatiilor financiare, fara ca aceste obiective sa se excluda mutual".

- "o maniera de utilizare a regulilor, însa flexibilitatea si imprecizia acestor reguli fac ca situatiile financiare sa fie diferite de cele care ar fi rezultat prin respectarea stricta a regulilor".

- "instrument de ameliorare a conturilor anuale, un suport si o consecinta a ingineriei financiare si fiscale".

- "tehnica de prezentare a conturilor anuale ale societatilor, permitând afisarea unei imagini mai favorabile a rezultatelor si bilantului".

- "transformarea "cifrelor contabile" din ceea ce sunt ele de fapt în ceea ce preparatorii doresc, pentru a obtine avantaje din regulile existente sau din ignorarea unora sau a tuturora".

B. Colasse aminteste ca sub conceptul de contabilitate creativa sau "imaginativa" se desemneaza "practicile de informare contabila adesea la limita legalitatii a anumitor întreprinderi care "jucându-se" cu reglementarea si normalizarea, cauta sa "înfrumuseteze" imaginea pe care le-o confera contabilitatea situatiilor si performantelor economice si financiare".

Din aceste definitii decurg urmatoarele concluzii:

a) în primul rând, contabilitatea creativa are ca obiect modificarea prezentarii conturilor, în mod esential în vederea ameliorarii, dar câteodata si în vederea "deteriorarii", mai ales atunci când este vorba de minimizarea rezulatului, spre exemplu pentru a eluda anumite exigente fiscale.

b) în al doilea rând, interesul se manifesta în egala masura atât pentru întreprindere, cât si pentru conducatorul ei. La nivelul întreprinderii, contabilitatea creativa vizeaza în principal minimizarea sarcinii de impozit, reducerea vizibilitatii politice si a constrângerilor financiare externe. La nivelul conducatorului, ea poate avea ca obiectiv cresterea remunerarii sale, prevenirea unor "raiduri" bursiere, sau de a permite o mai buna comunicare cu actionarii.

Contabilitatea creativă nu incalcă legea si normele contabile. Ea respectă litera, dar, evident, nu si spiritul acestora.

Potrivit teoreticienilor contabilitatea creativa are un caracter negativ, si este din ce in ce mai raspandita.

Tehnici de contabilitate creativa

Se pot identifica, fara a ne limita, o serie de tehnici creative, astfel:

1) regulile contabile permit companiilor sa aleaga între diferite metode de contabilizare. De exemplu, referentialul international permite contabilizarea costurilor îndatorarii utilizând cele doua metode: metoda capitalizarii si metoda rezultatului. Astfel, o companie poate sa aleaga politica contabila care ofera o imagine perfecta.

2) estimarile contabile lasa loc liber manipularilor. Sunt situatii în care întreprinderea este nevoita sa apeleze la doi evaluatori: evaluatorul A care are un punct de vedere optimist si evaluatorul B care are un punct de vedere pesismist. În acest caz "contabilul creativ" poate manipula evaluarea în functie de interesele urmarite, alegând fie opinia evaluatorului A sau a evaluatorului B. Durata de viata contabila se stabileste în conformitate cu IAS 16. O atitudine optimista sau pesimista din partea expertului evaluator în ceea ce priveste estimarea duratei de viata economica utila poate lasa loc liber oportunitatilor pentru subiectivism si contabilitatea creativa.

3) tranzactiile artificiale pot constitui practici ale contabilitatii creative atât prin manipularea cifrelor contabile, cât si prin mutarea profitului între diferite perioade contabile. Putem lua drept exemplu operatia de lease-back conform careia o societate vinde un activ catre o banca, pentru a-1 prelua concomitent print-un contract de locatie. Pretul de vânzare sub o astfel de tranzactie poate fi fixat deasupra sau sub valoarea curenta a activului, deoarece diferenta poate fi compensata prin cresterea sau reducerea chiriilor.

4) tranzactiile veritabile pot sa ofere imaginea dorita în conturi. Drept exemplu, putem presupune o afacere care consta într-o investitie de l00.000 u.m., la cost istoric ce poate fi vânduta pentru suma de 300.000 u.m. la costul actual. Managerii afaceriii sunt liberi sa decida în ce an vor vinde investitia si astfel sa mareasca profitul.

Efectele folosirii tehnicilor creative

- Majorarea sau diminuarea cheltuielilor. Normele contabile lasă o anumită marjă de manevră in cuantificarea cheltuielilor care apartin unui exercitiu. De exemplu, pentru anumite active se indică doar numărul maxim de ani in care trebuie amortizate. O durată mai mare sau mai mică de amortizare afectează mărimea rezultatului. In mod similar, se pot analiza provizioanele si posibilitatea activării anumitor cheltuieli.

- Majorarea sau diminuarea veniturilor. In anumite cazuri, se poate grăbi sau incetini recunoasterea veniturilor prin aplicarea principiului prudentei sau a principiului conectării cheltuielilor la venituri.