Studiu de Caz - SC Relaxa SA Mizil

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Studiu de Caz - SC Relaxa SA Mizil.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 51 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

Cuprins 2
Argument 3
CAP 1. PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII RELAXA S.A. MIZIL 4
1.1. Scurt istoric 4
1.2. Data înfiintarii 4
1.3. Obiectul de activitate 4
1.4. Forma juridica 4
1.5. Caracterizarea activitatii societatii RELAXA SA MIZIL 4
1.6. Diagnosticul comercial 5
1.7. Structura organizatorica a societatii  organigrama 5
CAP 2. PROFITUL  PREZENTARE GENERALA 16
2.1. Notiunea de profit 16
2.2. Componentele profitului 17
2.3. Masa profitului si rata profitului 17
2.4. Factorii care influenteaza marimea si dinamica ratei profitului 17
2.5. Nivelul pretului de vânzare al produselor  factor important în cresterea profitului 18
CAP 3. ANALIZA PROFITULUI 19
3.1. Prezentare generala a contului PROFIT SI PIERDERE 19
3.2. Analiza structurala a profitului  prezentare generala 20
3.3. Analiza profitului la SC RELAXA SA  MIZIL în perioada 2003  2005 21
CAP 4. INDICATORII ECONOMICOFINANCIARI DE APRECIERE A
REZULTATELOR FINANCIARE 25
CAP 5. REPARTIZAREA PROFITULUI 27
CAP 6. PROPUNERI EFECTUATE ÎN CADRUL SOCIETATII ÎN VEDEREA
CRESTERII PROFITULUI 28
CAP 7. NORME DE PROTECTIA MUNCII 29
BIBLIOGRAFIE34

Extras din document

ARGUMENT

În decursul timpului, impozitele directe au fost asezate si încasate în functie de nivelul de dezvoltare al fortelor de productie, fiind stabilite pe diferite bunuri materiale, diverse activitati, pe venituri sau pe avere.

Impozitele directe constituie cea mai veche forma de impunere.

În prima parte a secolului XX, impozitele stabilite pe bunuri materiale si pe diverse acti-vitati (adica impozitele de tip real) au fost treptat înlocuite cu impozitele pe venituri  salarii, renta, profit  si cu cele pe avere  mobiliara sau imobiliara , adica impozitele de tip personal, care au determinat ca printre platitorii de impozite sa apara marea masa a taranilor, muncitorilor si a functionarilor.

Întrucât impozitele directe sunt nominative, reglementate în functie de marimea venitului sau a averii, si au termene de plata stabilite si cunoscute în prealabil, ele sunt preferabile fata de impozitele directe.

Se poate aprecia ca impozitul pe profit prezinta urmatoarele avantaje:

 constituie un venit sigur pentru stat, dinainte cunoscut, care se poate baza în anumite intervale de timp;

 împlineste deziderate de justitie fiscala, deoarece sunt exonerate veniturile necesare mi-nimului de existenta si prin faptul ca tin seama de sarcinile din întreprindere;

 sunt usor de calculat si de perceput.

Impozitul pe profit prezinta si urmatoarele dezavantaje:

 nu sunt agreabile platitorilor;

 se considera ca nu ar fi productive, întrucât conducerea statelor nu ar avea interes sa de-vina nepopulara prin marirea acestor impozite;

 pot conduce la abuzuri în ceea ce priveste asezarea si încasarea impozitului.

Datorita reorganizarii agentilor economici din tara noastra sub forma regiilor autonome, a societatilor comerciale a fost necesara o adaptare corespunzatoare a instrumentelor financiare si fiscale prin intermediul carora se realizeaza veniturile bugetului statului.

Pâna în anul 1990 inclusiv veniturile bugetare au fot stabilite în mod diferentiat. Astfel, unitatile economice de stat au platit impozit pe beneficiu stabilit în cote progresive pe transe de rentabilitate, unitatile cooperatie mestesugaresti au platit impozit pe beneficiu stabilit în cote progresive pe transe de rentabilitate, iar unitatile cooperatiei de consum si de credit si cele ale organizatiilor obstesti în cote proportionale.

Acest sistem de impunere a determinat ca la acelasi profit obtinut de agentii economici din diferite domenii de activitate, acestia sa plateasca un impozit diferit.

Pentru evidentierea acestei situatii, începând cu anul 1991 s a creat un cadru juridic unitatr care sa asigure o participare echitabila a agentilor economici la formarea veniturlior stabilite în raport cu marimea profitului obtinut, instituindu se impozitul pe profit.

CAP 1. PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII

RELAXA S.A. MIZIL

1.1.Scurt istoric

Societatea RELAXA se afla amplasata paralel cu drumul national DN1, la jumatatea dis-tantei dintre orasele Ploiesti si Buzau. Noua capacitate industriala a luat fiinta în luna septembrie 1968 sub denumirea de Fabrica de tapiterii RELAXA MIZIL.

Activitatea sa era structurata pe o singura fabrica care are urmatoarele produse: miezul elastic din arcuri bitronconice încorporate, covorul împâslit din fibre vegetale, saltele detasabile, saltele seminifine si arcuri sinosoidale.

Din luna septembrie 1972, vechii fabrici i se alatura o fabrica de mobilier tapitat, având ca obiect al productiei: canapele fixe si extensibile, fotolii fixe si extensibile, paturi de una si do-ua persoane, mic mobilier tapitat.

În anul 1992, luna februarie, ia fiinta a treia capacitate de productie, respectiv fabrica de spume poliuretanice, produs destinat atât fabricilor existente cât si desfacerii în tara.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu de Caz - SC Relaxa SA Mizil.doc