Studiu Privind Analiza Principiilor Contabile General Acceptate în România

Introducere:

Tema studiului nostru se referă la analiza principiilor contabile general acceptate în România. Una dintre preocupările noastre principale a fost să utilizăm, analizăm și să valorificăm informațiile oferite de bibliografia propusă, prin intermediul anumitor specialiști recunoscuți atât în România cât și pe plan internaţional. Am încercat să ne atingem cât mai bine scopul folosindu-ne de aspecte practice, studii de caz, precum și interpretări și contribuții proprii, acestea din urmă reprezentând după părerea noastră partea cea mai consistentă și de apreciat din conținutul întregii lucrări. Am încercat ca exemplele noastre să fie axate pe principiile generale contabile întâlnite în România.

În ceea ce priveşte contabilitatea, cercetătorii o împart în două mari categorii. O parte dintre aceştia îi susţin caracterul ştiinţific, iar ceilalţi o privesc ca artă, tehnică, bun social, limbaj, şi nu în cele din urmă ca şi “ joc social”. Luând în considerare latura ştiinţifică, contabilitatea are metodă şi teorie proprie în ceea ce priveşte înregistrarea tuturor tranzacţiilor şi evenimentelor care produc modificări în cadrul entităţii pe baza anumitor principii. Respectarea principiilor sau convenţiilor contabile asigură obţinerea unei imagini fidele. Aceste principii contabile mai sunt cunoscute în literatura de specialitate şi sub forma unor reguli sau norme contabile.

Conform opiniilor exprimate de specialişti precum Oprea Călin şi Mihai Ristea principiile sunt considerate a fi “enunţuri de esenţă conceptuală foarte generale şi delimitate ca sistem de referinţă pentru construirea informaţiei contabile privind situaţia patrimoniului, poziţia financiară şi rezultatul obţinut. Prin geneză, sunt un produs al practicilor de contabilitate, fiind acceptate prin consensul producătorilor şi utilizatorilor informaţiilor contabile.”

Principiile contabile sunt considerate a fi esenţiale în toate domeniile de activitate precum şi în viaţa fiecăruia dintre noi. Despre importanţa lor ne vorbeşte şi marele profesor de drept Tudor Radu Popescu care obişnuia să spună: “Dreptul civil înseamnă principii generale plus bun simţ!”

Acest set de norme, ce au caracter general şi formează cadrul contabilităţii financiare poartă numele de principii contabile. Ele au fost elaborate datorită faptului că este important ca totalitatea celor care ţin evidenţe contabile sau/şi recepţionează raportări contabile să le poată interpreta în acelaşi mod, adică unitar, uniform şi corect.

Aplicarea lor în mod riguros şi respectarea lor consecventă, conferă informaţiilor contabile şi în acelaşi timp raportărilor financiare, fiabilitatea, relevanţă, credibilitatea şi comparabilitatea în timp, în spaţiu cât şi în domenii diferite de activitate. Permite de asemenea compararea performanţei unei entităţi de la o perioadă la alta și compararea entităţilor de diferite mărimi, zone, domenii şi/sau perioade diferite, între ele.

Deşi fiecare principiu în parte vizează un anumit aspect, toate principiile întâlnite în contabilitate formează un cadru coerent şi totodată unitar, adică între principii există anumite interferenţe şi legături de interdependenţă, neputand fi încălcate fără riscul de a afecta celelalte principii. Privite separat, anumite aspecte pot fi întâlnite la mai multe principii (exemplu: principiul independenţei exerciţiului-principiul contabilităţii de angajamente, principiile GAAP , principiile din cadrul IASB , etc.)

Contabilitatea românească este considerată a fi o contabilitate de angajamente, ce presupune ca înregistrarea operaţiunilor să se facă imediat ce acestea au avut loc, necontand data la care s-au înregistrat întrări sau ieşiri de echivalent bănesc aferent acelor operaţiuni şi tranzacţii. Societăţile comerciale româneşti se conduc după o contabilitate în partidă dublă care are la bază 3 principii fundamentale:

1.Principiul dublei reprezentări a patrimoniului;

2.Principiul dublei înregistrări a operaţiunilor economice;

3.Principiul dublei reprezentări a rezultatului;

După părerea profesorilor Oprea Călin şi Mihai Ristea principiile contabilităţii româneşti pot fi împărţite în următoarele categorii:

1. principiile înregistrării şi ţinerii contabilităţii;

- principiul înregistrării complete şi continue;

- principiul uniformităţii înregistrării contabile;

- principiul fundamentării documentare a înregistrărilor contabile;

- principiul ţinerii contabilităţii;

2. principiile partidei duble:

- principiul dublei înregistrari;

- principiul dublului calcul al rezultatului contabil;

- principiul înregistrării cronologice şi sistematice;

- principiul înregistrării analitice şi sintetice;

3. principii de observare:

- principiul entităţii contabile;

- principiul continuităţii activităţii;

- principiul independenţei exerciţiilor sau delimitării în timp;

4. principii de evaluare:

- principiul cuantificării monetare;

- principiul costului istoric;

- principiul prudenţei;

5. principiile responsabilităţii:

- principiul permanenţei metodelor;

- principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere;

- principiul importanţei relative sau a pragului de semnificaţie;

- principiul necompensării;

- principiul prevalenţei economicului asupra juridicului;

- principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv;

Standardele Internaţionale de Contabilitate recunosc un număr de 9 principii contabile fundamentale, acceptate şi la noi în ţară. Acestea sunt:

1.Principiul continuităţii activităţii;

2.Principiul permanenţei metodelor;

3.Principiul prudenţei;

4.Principiul independenţei exerciţiului;

5.Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv;

6.Prinipiul intangibilităţii bilanţului de deschidere;

7.Principiul necompensarii;

8.Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului;

9.Principiul pragului de semnificaţie;