Tabloul Fluxurilor de Trezorerie

Proiect
6.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 49 în total
Cuvinte : 19096
Mărime: 146.33KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

CUPRINS - 1 -

INTRODUCERE - 3 -

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII - 5 -

1.1. Descrierea societăţii - 5 -

1.2. Structura organizatorică - 5 -

1.3. Descrierea afacerii - 5 -

1.4 Contabilitatea aplicată - 6 -

1.5. Planul de management financiar - 7 -

CAPITOLUL II. TREZORERIA – PREZENTAREA GENERALĂ - 8 -

2.1. Trezoreria-definiţie şi obiective - 8 -

2.2. Concepte de trezorerie şi de gestiune a trezoreriei - 9 -

2.2.1. Fluxuri fizice şi fluxuri monetare - 9 -

2.2.2. Tablouri de trezorerie - 11 -

CAPITOLUL III. CONTABILITATEA TREZORERIEI - 15 -

3.1.Definiţii, obiective şi structuri contabile - 15 -

3.2. Evaluarea elementelor de trezorerie - 17 -

CAPITOLUL IV. STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE CONTABILITATE 7 – IAS7 SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR - 19 -

4.1. Prezentare - 19 -

4.2. Analiza fluxurilor de trezorerie - 19 -

4.2.1. Activităţi de exploatare - 20 -

4.2.2. Activităţi de investiţie - 21 -

4.2.3. Activităţi de finanţare - 22 -

4.3. Metoda directă vs. Metoda indirectă - 22 -

4.4. Raportarea fluxurilor de numerar - 22 -

4.4.1. Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare - 22 -

4.4.2. Raportarea fluxurilor de numerar din activităţile de investiţii şi finanţare - 25 -

4.4.3. Raportarea altor elemente - 27 -

4.3. Logica contabilă şi financiară a analizei fluxurilor de trezorerie. - 31 -

4.4. Punctele nevralgice ale tabloului fluxurilor de trezorerie - 32 -

4.5. Limitele Tabloului fluxurilor de trezorerie. - 34 -

CAPITOLUL V. CONTRIBUŢII PERSONALE. ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE LA S.C. ZORBA COMPANY S.R.L. - 35 -

5.1 Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul 2006 - 35 -

5.2. Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul 2007 - 38 -

5.3. Analiza comparativă a fluxurilor de trezorerie pentru anii 2006 şi 2007 - 42 -

5.4. Analiza fluxurilor de trezorerie pe baza ratelor - 44 -

CONCLUZII - 46 -

BIBLIOGRAFIE - 49 -

Extras din document

INTRODUCERE

Tot mai multe ţări îşi adaptează legislaţia din domeniul economico-financiar la metodologia reglementată de Standardele Internaţionale de Contabilitate. Începând cu situaţiile financiare ale anului 2000, elaborate de către unităţile economice din România, se va face armonizarea cu situaţiile financiare prevăzute de Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi cu cele prevăzute de Standardele Internaţionale de Contabilitate. În aceste condiţii, se creează posibilitatea realizării unei comparaţii între informaţia oferită de tabloul de flux din ţara noastră şi informaţia oferită de tablourile întocmite în alte ţări.

Într-o economie de piaţă, întreprinderea trebuie privită ca un sistem care există şi funcţionează prin relaţiile sale cu terţii (investitori, creditori, buget, furnizori etc.), relaţii ce se concretizează prin fluxuri patrimoniale. De măsura în care aceste fluxuri îmbracă forma lichidităţilor sunt interesaţi atât terţii (pentru recuperarea sumelor investite şi obţinerea unui câştig sau pentru recuperarea unor creanţe), cât şi conducerea unităţii, pentru că numai astfel sistemul poate funcţiona.

Instrumentul cel mai adecvat de informare cu privire la capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente de numerar este tabloul fluxurilor de trezorerie sau situaţia fluxurilor de numerar, cum este numită în IAS 1 , sau situaţia fluxurilor de trezorerie, denumire preluată din Reglementările de armonizare a contabilităţii cu Directiva a IV-a a CEE .

Indicatorul fluxul de trezorerie cuprinde elemente generate de toate tipurile de activitate ale unei firme, avand deci un caracter global în raport cu excedentul brut de exploatare. El asigură legatura dintre analiza rezultatelor economice şi analiza fluxurilor financiare.

Practica acestui tablou îsi are originea în SUA, unde a fost reglementat, în noiembrie 1987, prin norma SFAS 95 (Statement of Financial Accounting Standard) şi prin care se recomandă societăţilor comerciale publicarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie (Statement of Cash Flows). Elaborarea modelului de echilibru al fluxurilor de trezorerie poate fi considerată un indicator cheie al gestiunii pe termen scurt sau pe termen lung.

Echilibrul propriu de trezorerie este o problemă vitală pentru orice întreprindere.

Prin trezorerie întreprinderea poate să controleze echilibrul dintre finanţarea internă şi cea externă şi pe această cale să-şi asigure perenitatea, poate să justifice raţional opţiuni de gestiune şi analiză în fundamentarea strategiei de utilizare a resurselor, poate să controleze pe termen scurt măsura solvabilităţii, iar pe termen lung măsura necesarului de finanţare.

Importanţa trezoreriei ca model de echilibru – în valoare absolută şi relativă – constă în accea că evoluţia sa controlată poate să caracterizeze cu certitudine evoluţia întreprinderii (ca entitate de control): stare bună de sănătate, prevenţia şi tratarea adecvată a riscurilor de vulnerabilitate şi faliment.

Ca model de echilibru structural dinamic, spre deosebire de alte modele, trezoreria are un plus de obiectivitate. Comparativ cu concepţia bazată pe fond de rulment, concepţia întemeiată pe fluxuri de trezorerie este sub sancţiunea directă a mecanismelor de piaţă liberă şi concurenţă.

Spre deosebire de fondul de rulment trezoreria este un indicator privilegiat în raport cu normele practicii internaţionale, a cărui măsură nu este afectată nici de alegerile metodelor contabile, nici de estimările înregistrate la închiderea conturilor anuale.

Fluxul de trezorerie are ca dezavantaj faptul că este afectat de impactul politicilor de amortizare şi provizioane, prin intermediul implicaţiilor fiscale ale acestora. Dacă bilanţul contabil prezintă starea financiară a întreprinderii la un moment dat, iar contul de profit şi pierdere reflectă tranzacţiile efectuate pe parcursul unui exerciţiu financiar (cele care dau naştere la venituri şi cheltuieli), tabloul fluxurilor de trezorerie şi-a impus prezenţa prin necesitatea informaţiilor cu privire la modul de obţinere şi de utilizare a lichidităţilor şi echivalentelor acestora.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

1.1. Descrierea societăţii

S.C. ZORBA COMPANY S.R.L. este o societate cu răspundere limitată, cu sediul în Comuna Bradu Jud. Argeş, a fost înfiinţată în anul 1993 şi a funcţionat în Mun. Piteşti până în anul 2005, când a devenit proprietarul spaţiului unde îşi desfaşoară activitatea în prezent şi unde este şi actualul sediu al societăţii.

Societatea este înregistrată la ORC Argeş sub numărul J03/2464 /1993, are codul fiscal 4971197 şi are ca obiect principal de activitate “comerţul cu ridicata” cod CAEN 5139.

Societatea funcţionează din 1993 având de la început obiect de activitate comerţul şi în prima etapă a funcţionat static până în anul 1996, după care a început să treacă la sistemul de distribuţie directă folosind mijloace de transport în cea mai mare parte închiriate, deoarece la acel moment societatea se afla în perioada acumulărilor financiare.

1.2. Structura organizatorică

Societatea funcţionează structurată pe două divizii independente din punct de vedere organizatoric şi logistic, fiecare dintre acestea având structura organizatorică competitivă pentru derularea activităţii în bune condiţii, conform cerinţelor companiilor producătoare (supervisor, agenţi, gestionar depozit, merchandiser, şoferi, livratori, manipulanţi).

Conducerea societăţii este asigurată de un director comercial şi de un director financiar care, alături de personalul auxiliar(contabilitate, resurse umane, transporturi, administrativ), coordonează activitatea întregii firme.

Departamentul de vânzări este împărţit în două divizii de sine stătătoare (Băuturi şi Alimente) care sunt coordonate fiecare de câte un supervisor care coordonează în mod direct activitatea pentru fiecare divizie în parte. Fiecare divizie este constituită din echipa completă de vânzări: agenti, merchandiser, livratori, şoferi, gestionari depozit, stivuitorişti şi manipulanţi.

Fluxul de activitate este asemănător pentru fiecare divizie, activitatea fiind coordonată de către supervisori şi raportată de aceştia la directorul comercial.

Departamentul financiar-contabil se ocupă de activitatea conexă a societăţii privind documentele contabile, de urmărire a termenelor de încasare şi plată pentru fiecare furnizor şi pentru fiecare client.

Departamentul de transporturi se ocupă în mod nemijlocit de activităţile legate strict de parcul auto (autorizaţii, inspecţii, verificări, reparaţii etc.).

Departamentul de resurse umane se ocupă de evaluarea întregului personal al societăţii, de întocmirea fişelor de post, relaţii cu ITM Argeş, evaluarea personalului. Evaluarea personalului se face periodic atât în mod direct (superiorul direct) dar şi periodic (există un contract cu o firmă de consultanţă care face evaluarea şi pregătirea personalului).

1.3. Descrierea afacerii

Tipul afacerii :

Societatea îşi desfaşoară activitatea de comerţ cu ridicata de băuturi şi produse alimentare, şi comercializează mărci cu renume atât pe piaţa romanească cât şi pe cea internaţională. În acest moment societatea are încheiate contracte de distribuţie cu: Ursus Breweries, Alexandrion Grup România, Apemin Tuşnad, Master Food România, La Festa Internaţional, Heidi Suisse Chocolats, Maxim Drinks, Royal Brinkers, Loulis.

Piaţa:

În judeţul Argeş, după studii de piaţă efectuate de companii producătoare şi distribuitoare, ar exista un portofoliu de cca. 1800-2000 de societăţi comerciale şi asociaţii familiale care au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul de bunuri de larg consum. Din acest univers de clienţi ponderea o au locaţiile tip off – aproximativ 60%, cele tip on 40%.

Preview document

Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 1
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 2
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 3
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 4
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 5
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 6
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 7
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 8
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 9
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 10
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 11
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 12
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 13
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 14
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 15
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 16
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 17
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 18
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 19
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 20
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 21
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 22
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 23
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 24
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 25
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 26
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 27
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 28
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 29
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 30
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 31
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 32
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 33
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 34
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 35
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 36
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 37
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 38
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 39
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 40
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 41
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 42
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 43
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 44
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 45
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 46
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 47
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 48
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie - Pagina 49

Conținut arhivă zip

  • Tabloul Fluxurilor de Trezorerie.doc

Alții au mai descărcat și

Tabloul Fluxurilor de Trezorerie ca Model de Analiză a Performanțelor Întreprinderii

Varietatea si complexitatea aspectelor legate de buna gestionare a trezoreriei întreprinderii creeaza un amplu câmp de analiza si dezbatere pentru...

Contabilitatea Stocurilor de Marfuri la o Entitate Economica

CAPITOLUL I STUDIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL CONTABILITĂŢII STOCURILOR DE MARFURI. CADRUL ECONOMIC GENERAL. 1.1. Aria de definire şi...

Gestiunea și Contabilitatea Trezoreriei

1.1. DEFINIREA ŞI OBIECTIVELE GESTIUNII TREZORERIEI Conceptul de trezorerie este considerat un element determinant în gestiunea firmei, nu există...

Contabilitatea și Gestiunea Trezoreriei Întreprinderii

1.PROBLEME DE BAZĂ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI În general prin trezorerie se înţelege ansamblul operaţiunilor băneşti şi financiare pe care...

Analiza Fluxurilor de Trezorerie intr-o Intreprindere

Introducere Intr-o economie de piata, o intreprindere ar trebui sa fie vazuta ca un sistem ce exista si functioneaza cu ajutorul relatiilor pe...

Situația Fluxurilor de Trezorerie

Introducere Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă situaţia în ansamblu a ieşirilor şi a intrărilor de lichidităţi şi de echivalente de...

Contabilitatea si Gestiunea Trezoreriei la SC Agricola International

CAPITOLUL 1 DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII Deşi conceptual de trezorerie este considerat un element determinant în...

Politici contabile

Capitolul 1. Prezentarea societății comerciale 1.1 Denumire, înființare, capital Denumirea societății comerciale este SC ROFLANA-COM SRL....

Ai nevoie de altceva?