Tranzacții internaționale

CAP. I

Alegerea produsului

I.1. Piata mondiala a vinului

Tendinta de globalizare pe piata vinurilor a inceput sa se evidentieze la mijlocul anilor 70 cind s-au facut aparitia producatorii de vinuri californieni. Pina atunci piata vinului purta mai mult caracter regional. Ca regula, vinurile producatorilor europeni de renume din Franta, Spania, Italia si Germania erau comercializate in interiorul Europei sau exportate in America de Nord.

Globalizarea are atit aspecte pozitive cit si negative. Un element pozitiv este cresterea competitiei intre producatorii din diferite regiuni ale globului si aducerea preturilor la niveluri competitive. Ea a permis deasemenea schimbul de tehnologii in domeniul vinicol. Pe de alta parte ea sterge granitele intre traditiile de cultivare ale vitei de vie, de producere si consum a vinului. Are loc o omogenizare a produsului ceea ce devine un fenomen negativ.

Situatia curenta de pe piata vinului se caracterizeaza prin existenta unui numar foarte mare de producatori si prin internationalizarea denumirilor de vinuri produse din soiuri de poama de origine preponderent franceza.

Cum s-a ajuns la aceata situatie? Pionerii desfiintarii monopolului european de producere si comercializare a vinului au fost americanii. In SUA, dupa cum este cunoscut exista comunitati italiene si hispanice foarte mari. Indivizii acestor comunitati au fost initiatorii raspindirii traditiilor de producere si consum ale vinului. Primele plantatii de vita de vie au aparut in California, mai tirziu raspindu-se si in alte state din coasta de vest. Americanii au adaptat la clima americana soiurile franceze: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir.

Pe la mijlocul anilor 80 s-au facut simtita prezenta aproape simultan producatorii de vinuri din Australia si Noua Zeelanda. Plantatiile de vita de vie au inceput sa fie infiintate anume in tarile susnumite deoarece conditiile climaterice de acolo sunt similare celor din regiunile vinicole ale Europei si pe linga aceasta exista legaturi culturale puternice cu fostele metropole. Iesirea lor pe piata mondiala a vinului a fost posibila in mare masura datorita transferurilor de tehnologie moderna din Europa. Vinificatorii din aceste tari impreuna cu cei din Californa si-au creat un stil al lor, anglo-saxon de producere si comercializare a vinurilor.

La inceputul anilor 90 au atacat piata si au acaparat un segment substantial producatorii de vinuri din Argentina, Chile si Africa de Sud. Vinurile lor au atins destul de repede nivelul de calitate necesar pentru a trece in categoria vinurilor medii. Producatorii si exportatorii din aceste tari au combinat cu succes tehnologiile franceze de producere a vinului cu practicile americane de comercializare a productiei vinicole.

In ultimii doi, trei ani a aparut un vadit interes pentru producerea si consumul vinului in tarile Asiei de Sud Est. Pe linga aceea ca ele importeaza vinuri in cantitati din ce in ce mai mari, aici au aparut si plantatii de vita de vie. Nu va fi o surpriza daca tarile in cauza vor incepe sa exporte vinul lor catre Europa si America de Nord.

Se poate deduce ca pe plan mondial a avut loc o scadere atit a consumului cit si a productiei mondiale de vinraportat la perioade anterioare.

Cauza principala este orientarea consumatorilor din Europa la consumul de bere si bauturi alcoolice tari. Tendinta data se observa vadit la generatiile tinere din tarile cu pondere mare in consumul de vin nu numai din Europa dar si din lume ca Franta, Spania, Italia. In ultima vreme in aceste tari se duce o politica de stat de orientare a tinerei generatii spre consumul traditional de vinuri, ceea ce va duce sa speram la cresterea productiei de vinuri. O alta cauza sunt reglamentarile intracomunitare care controleaza atit nivelul productiei si al calitatii cit si al preturilor la vin.

Pe parcursul perioadei raportate putem evidentia cresterea exportului din tarile UE catre America de Nord si Asia de Sud Est si in ultima vreme catre Europa de Est.

In Europa de Est a avut loc o crestere atit a consumului cit si a productiei de vinuri in perioada 1971-85 si o scadere a lor datorate in primul rind schimbarilor politice si economice ce s-au produs dupa 90 incoace cu toate ca exista vechi traditii in domeniu.

Productia americana a cunoscut variatii ale consumului care pot fi explicate prin variatia preturilor si a roadei de struguri. In ultima perioada de timp productia de struguri in SUA a fost afectata in mare parte de ingheturile ce s-au produs citiva ani consecutiv. Respectiv au crescut si preturile la vinurile americane. In ultimii trei- patru ani ele au trecut din categoria de vinuri ordinare in categoria celor medii si chiar superioare. La americani este bine pus la punct controlul calitatii si metodele de publicitate ale vinului. Ei au facut din vin o marfa ca toate altele si ei primii care au introdus moda vinurilor cu denumiri de soiuri si nu de regiuni. A fost lansata chiar idea de a omogeniza calitatile gustative ale vinurilor. De exemplu Chardonnay din California sa fie identic cu cel din Australia. Un fel de aducere a vinurilor la standartul Coca Cola.

Productia si consumul in America Latina au scazut permanent in perioada de vreme raportata pe cind in Africa de Sud si Australia a avut loc o crestere vadita a acestor doi indicatori. Exportul vinurilor din tarile date a crescut simtitor, in deosebi spre SUA, Canada si Europa de Vest.

In ultima vreme s-a produs o explozie a consumului pe pietile din Asia de Sud Est. Asa tari ca Japonia, China, Korea de Sud au devenit in ultimii doi, trei ani consumatori importanti de vinuri datorita cresterii influentei culturii europene.

Cresterea consumului de vin la nivel mondial se datoreaza cu precadere cresterii acetuia pe piete importante ca marime cum ar fi cele ale Japoniei, Chinei, Statelor Unite ale Americii, deoarece cererea pe pietele traditionale de vin inregistreaza stagnare sau cjiar declin.