Tratamente Contabile privind Leasingul (IAS 17)

INTRODUCERE – DE CE LEASING ?

Unul din principalele motive pentru care leasing-ul este o alternativa financiara atat de populara in lume este acela care sintetizeaza de fapt "filozofia" leasing-ului: Nu proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectiva este aceea care aduce profit. Aspectul cheie este folosirea judicioasa a resurselor de capital: investirea banilor in ceea ce genereaza "business" si aduce profit, cum ar fi publicitatea, pregatirea superioara a personalului, stocuri, explorarea de noi piete, cercetare, dezvoltare, in locul blocarii lor prin cumpararea de mijloace fixe.

Resursele financiare limitate, modaliatea greoaie si birocratica de acces la credite de investitii, bugetele impuse de compania mama, sunt numai cateva din motivele care restrictioneaza politica investitionala a celor mai multe firme, obligandu-le sa renunte la o serie de proiecte de investitii pe care ar dori sa le realizaze. Leasing-ul este solutia care permite depasirea acestor neajunsuri si obtinerea in folosinta, cu un minim de capital investit, a unor echipamente moderne, performante, care maresc eficienta si atrag marirea volumului afacerii si al activitatii, ceea ce inseamna in final mai mult profit.

In contextul economic actual din Romania avantajele utilizarii leasing-ului ca instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile de dezvoltare rapida a firmelor, in special a celor din sectorul privat. Urmatoarele aspecte specifice pietei de leasing din Romania inclina net balanta deciziei investitorilor in favoarea alegerii leasing-ului:

Folosirea eficienta a resurselor: se atinge varianta optima de respectare a bugetului stabilit, graficele de plati din contractul de leasing permitand esalonarea planului investi-tional pe termen mediu;

Managementul taxelor: se pot folosi facilitatile fiscale legate de deductibilitatea platilor aferente leasingului precum si cele legate de amortizare;

Posibilitate de finantare pe termen mediu si lung: o alternativa flexibila si accesibila unei largi categorii de societati;

Rapiditate si accesibilitate: procedura de obtinere a unei finantari in sistem leasing este mult mai simpla si mai accesibila decat in cazul procedurilor clasice de creditare.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERAŢIUNILE

DE LEASING

1.1 Definiţia leasingului

Conform IAS 17, “Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma”.

Standardul defineşte leasingul ca fiind acel contract între locator şi locatar prin care se transmite dreptul de folosinţă asupra unui bun, pe o perioadă de timp determinată în schimbul unei plăţi.

Interesul practic al leasingului este de a asigura finanţarea integrală prin fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri asiguratorii; prin aceasta, leasingul se distinge de tradiţionala creditare a investiţiilor, unde întreprinderea beneficiară suportă o parte din valoarea investiţiei. De aceea, leasingul ca tehnică de finanţare vizează în primul rând întreprinderile care urmăresc lărgirea activităţii si ridicarea performanţelor, iar pe plan mai general, asigură progresul tehnic.

Definiţia leasingului poate fi dată atât din punct de vedere economic, cât şi juridic.

Din punct de vedere juridic, leasingul reprezintă un contract complex care permite unei persoane să obţină şi să utilizeze un lucru fără a plăti imediat preţul.

Prima definiţie legală a leasingului în Europa continentală provine din Franţa, referindu-se doar la leasingul imobiliar, operaţiunea numindu-se credit-bail. Operaţiunile de credit-bail sunt cele prin care o întreprindere dă în locaţie bunuri imobiliare in vederea unei utilizări profesionale, cumpărate de ea sau construite prin efortul ei financiar, dacă aceste operaţiuni, indiferent de calificarea lor, permit locatarului să devină proprietarul bunurilor fie printr-o promisiune unilaterală de vânzare, fie prin achiziţionarea directă ori indirectă a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilele închiriate, fie prin transferul de plin drept a dreptului de proprietate asupra construcţiilor edificate pentru acel locator.