Cuprins
- Capitolul I. Noțiuni introductive 2
- 1.1 Infracțiunea 2
- 1.2 Reglementarea juridică a furtului din locuințe 2
- 1.3 Metodele de cercetare criminalistică din punct de vedere al furtului din locuințe 4
- Capitolul II. Cauze generale si speciale 5
- 2.1 Efectul educativ 5
- 2.2 Cadrul familial și relațiile cu mama 5
- 2.3 Relațiile cu tata 6
- 2.4 Relațiile cu cuplul părintesc 6
- 2.5 Relațiile copilului cu frații și surorile 7
- 2.6 Implicațiile cadrului școlar și profesional asupra copilului 7
- 2.7 Influența mediului 8
- 2.8 Sărăcia și criminalitatea 8
- 2.9 Sărăcia, inegalitatea economică și lipsa relativă 9
- 2.10 Implicații și concluzii 10
- Capitolul III: Modalităţi şi forme sub care se desfăşoară fapta 12
- 3.1 Locul şi timpul săvârşirii furtului: 12
- 3.2.Modul de operare folosit pentru săvârşirea infracţiunilor 14
- 3.3.Bunurile, valorile care au fost sustrase şi persoana prejudiciată, precum şi celelalte urmări ale săvârşirii infracţiunii 15
- 3.4.Făptuitorii şi contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii 16
- 3.5.Destinaţia bunurilor şi valorilor sustrase şi posibilitatea recuperării prejudiciului cauzat 16
- 3.6. Existenţa concursului de infracţiuni 17
- 3.7. Condiţiile şi împrejurările care au determinat, favorizat sau înlesnit săvârşirea furtului din locuinţe 18
- Capitolul IV: Modalităţi de combatere şi prevenire a infracţiunii de furt din apartamente 18
- 4.1. Întărirea usii de la intrare 18
- 4.3. Asigurarea balconului 19
- 4.5. Lăsaţi muzica pornită când nu sunteţi acasă 19
- 4.6. Nu spuneţi tutoror că plecaţi de acasă 20
- 4.7. Puneţi un temporizator care să aprindă luminile în casa la diferite ore 20
- 4.8.Nu lăsţi bani sau valori mari în casă 20
- 4.9. Cum trebuie procedat în cazul neplacut în care vă întoarceti acasa şi vă găsiti locuinţa prădată de hoţi?........................................................ 20
- 4.10. Ignoranţele şi neglijentele care ne-ar putea costa! 21
- Capitolul V: Modalităţi de reeducare a condamnaţilor în penitenciar 22
- 5.1. Educaţia morală a condamnaţilor 23
- 5.3. Antrenarea la muncă a condamnaţilor 23
- 5.4. Aplicarea cursurilor şcolare în penitenciar 24
- 5.5. Regimul de ordine şi disciplină 25
- 5.6. Reeducarea credincioşilor 26
- 5.7. Reeducarea femeilor condamnate 27
- 5.8. Reeducarea persoanelor cu anomalii psihice. 27
- 5.9. Răspunderea materială a condamnaţilor 28
- Capitolul VI: Modalităţi de reeducare a condamnaţilor în societate 28
- Capitolul VII: Cum educăm societatea pentru a integra condamnaţii 30
- Capitolul VIII: Concluzii 31
Extras din proiect
Capitolul I. Noțiuni introductive
1.1 Infracțiunea
Ca una dintre instituțiile fundamentale ale dreptului, infracțiunea reprezintă fapta care prezintă pericol social, este săvârșită cu vinovație și este prevăzută de legea penală. Termenul de infracțiune este o denumire atribuită exclusiv încălcărilor de lege cu caracter penal și este echivalent cu conceptul de faptă penală sau ilicit penal .
De altfel, totalul infracțiunilor care se produc într-o anumită perioadă de timp și într-un loc determinat constituie ceea ce numim criminalitate. Infracțiunea, fiind legată de societate, a existat și va exista întotdeauna. Vor exista mereu criminali, precum există săraci, neputincioși, imbecili. Această inegalitate este inerentă societații. Astfel, este o utopie a ne gândi la stârpirea absolută a criminalității, tot ce putem face este ca s-o reducem și s-o îmblânzim .
Infracțiunea nu poate exista în afară de societate; este un fapt social care cuprinde un act antisocial și care lezează interesele societății .
1.2 Reglementarea juridică a furtului din locuințe
Furtul a fost săvârşit din cele mai îndepărtate timpuri, constituind forma cea mai tipică şi cea mai frecventă prin care se aduce atingere patrimoniului privat sau public. Indiferent de unele diferenţieri nesemnificative, furtul a fost definit întotdeauna ca luarea unui bun mobil fără consimţământul deţinătorului în scopul de a şi-1 însuşi. În acest mod defineşte şi legiuitorul român furtul ( art. 208 alin. l C. Pen.) ca fiind luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia fără consimţământul acestuia în scop de a-l însuşi pe nedrept .
Furtul comis prin efracţie, escaladarea sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase prezintă un caracter periculos datorită modului sau mijloacelor folosite de făptuitor .
Pentru a se putea reţine această agravantă este necesar ca făptuitorul să fi folosit efectiv în comiterea furtului ori în încercarea săvârşirii acestuia unul din modurile sau mijloacele prevăzute în art. 209 lit. i Cod Penal .
Prin „efracţie" se înţelege înlăturarea violentă a oricăror obiecte sau dispozitive ce se interpun între făptuitor şi bunul ce se urmăreşte a fi sustras ( de exemplu: ruperea, spargerea, demontarea dispozitivelor de închidere ce sunt de natură să asigure securitatea obiectelor vizate de autor) .
Înlăturarea prin violenţă a dispozitivului care protejează siguranţa bunului respectiv este o condiţie sine qua non a existenţei efracţiei. Există furt prin efracţie atunci când s-a comis spargerea geamului, a plafonului, a unui zid, prin distrugerea sau degradarea mecanismelor de închidere ori dacă făptuitorul a înlăturat plasa care acoperea fereastra de la balcon spre a ajunge la locul faptei, sau în acelaşi scop, a tras zăvorul cu care era asigurată poarta .
Prin „escaladare" se înţelege trecerea peste un obstacol întâlnit de făptuitor şi care îl separă pe acesta de bunul mobil a cărei sustragere o urmăreşte. Aşadar, escaladarea - un mijloc de depăşire a obstacolului presupune trecerea peste un zid sau un gard, căţărarea pe zidul unui bloc pentru a se pătrunde în apartament prin balcon sau fereastră. După ce s-a realizat luarea bunului mobil, eventuala escaladare sau efracţie ulterioară folosită de infractor pentru a-şi asigura scăparea sau păstrarea bunului sustras nu mai prezintă relevanţă pentru calificarea furtului, ci eventual doar pentru reţinerea altor infracţiuni .
Folosirea frauduloasă a unei chei adevărate înseamnă că infractorul a întrebuinţat fără drept chiar cheia pe care o folosea în mod obişnuit la deschidere ca îndreptăţit la aceasta. Cheia poate să ajungă în mâna făptuitorului ca urmare a sustragerii, ori dacă a găsit-o, ori i-a fost încredinţată pentru a efectua o dublură sau, pur şi simplu, i-a fost dată pentru a o păstra o perioadă de timp .
„Cheia mincinoasă” este o cheie falsă, contrafăcută, sau orice alt instrument cu ajutorul căruia se poate acţiona asupra mecanismului de închidere fără a fi distrus sau degradat .
Pentru a opera această agravantă trebuie ca atât cheia adevărată cât şi cea mincinoasă să fi fost folosită efectiv la săvârşirea furtului şi nu după
consumarea acestuia .
Tot aici, vom avea în vedere furtul săvârşit între soţi ori între rude apropiate. Între soți e posibilă săvârșirea infracțiunii de furt având ca obiect bunurile comune, dacă se stabilește că unul dintre soți l-a deposedat pe celălalt în scopul neîndoielnic al însușirii unor bunuri. Codul Penal în art. 210 menționează: „ Furtul săvârşit între soţi ori între rude apropiate, sau de către un minor în paguba tutorelui său, ori de către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se urmăreşte numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală” .
Bibliografie
1. A.Ciopraga, I. Iacobuţă, Criminalistică, Editura Fundaţiei Chemarea, Iasi, 1997
2. Adriana Iuliana Tudorache, “Criminalistică”, editura Nomina, Bucureşti, 2010.
3. Alain Leiury, Manual de psihologie generală, Editura Antet, Oradea, 1996.
4. B. Bouloc, Penologie, Dalloz, Paris, 1998, p. 163.
5. Circumstanţele atenuante. Ed. Mirton, Timişoara, 2000.
6. Codul Penal al României Parte Specială. Titlul 3/modificat si republicat: Infracţiuni contra patrimoniului.
7. Codul de proceură penală, modificat si republicat.
8. Criminologie,în P. Bouzat et Jean Pinatel,Traite de droit penal et de criminologie, Tome III ,Paris,Ed.Dalloz,1963.
9. David Jacobs, Inegalitatea și crima economică ( Inequality and Economic Crime), articolul publicat în revista de cercetare socială, nr. 66, 22 octombrie 1981, p. 12- 28.
10. Donald Black, „ The Production of Crime Rates”, American Sociological Review, 1970.
11. Dr. Tr. Pop., Curs de criminologie, Cluj, 1928.
12. Emil Stancu, “Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor”, editura Proarcardia, Bucureşti, 1998.
13. Emil. Stancu, Tratat de criminalistică, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2002.
14. G. Antoniu, C. Bulai, G. Chiuveulescu, Dicționar juridic penal, București, Editura Științifică și enciclopedică, 1976, p. 78.
15. G. Dtefani, G. Levasseur și R. Jambu-Merlin, Criminologie.
16. G. H. Nistoreanu, ş.a., Drept penal, partea specială, Editura Europa Nova, Bucureşti 1998.
17. Gresham Sykes and David Matza, „ Techniques of Neutralization: A Theory of Delinquency” , American Sociological Review 22: 667-670 (decembrie 1967).
18. http://b.politiaromana.ro/, accesat on-line la 26. 11. 2012.
19. http://gj.politiaromana.ro/BULETINE%202010/021210.htm, accesat on-line la 27.11.2012.
20. http://www.iiccr.ro, accesta on-line la 29.12.2012.
21. http://www.mai.md/content/14692, accesat on-line la 24.12 2012.
22. http://ms.politiaromana.ro/prevenire/infractiuni_patrimoniu/furturi_locuinte.html, accesat on-line la 22.11.2012.
23. http://politiaromana.ro/utile/sfaturi_utile.php, accesat on-line la 24.11.2012.
24. Iancu Tănăsescu, Camil Tănăsescu, Gabriel Tănăsescu, “Criminologie”, Editura All Beck.
25. I. Mircea „Criminalistică”, editura Lumina Lex 1998.
26. Ion Oancea, “Probleme de criminologie”, Editura ALL, Bucureşti 1994.
27. I. Popescu, E. Mosconiu, Îmbunatațirea starii disciplinare a efectivelor de deținute, în Buletinul penitenciar, nr. 2/1984.
28. Irving Pilivain, „Police Encounters with Juveniles”, American Journal of Sociology, 1984.
29. Isaac Ehrlich, Participarea la activități nelegale ( Participation in Illegal Activities), în Gary S. Beker și W.M. Landes, din Eseu economic al crimei și pedepsei, Columbia University Press, New York, 1974.
30. J.H. Cho, Politica socială și crima urbană ( Public Policy and Urban Crime), Ballinger, Cambridge, Mass., 1974.
31. Juan Cortez, “Copilul an Cortez, Copilul, familia și societatea urbană, P. U. F., Paris, 1963
32. Octavian Pop.”Drept penitenciar”. Ed. Mirton, Timişoara, 2001.
33. Petrache Zidaru, “Drept execuţional penal”, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001.
34. Sergiu Bogdan, “Criminologie”, Editura Universul juridic, Bucureşti 2009.
35. Steven F. Messuer, Diferențele în economia regională, corelate la rata urbană a omuciderilor ( Regional and Racial Effects on the Urban Homicide Rate), Criminologia.
36. Rodica M. Stănoiu, Criminologie generală, Editura Academiei, Bucureşti, 1981.
37. Tudor Amza, Criminologie teoretică, Editura Lumina Lex, București, 2000.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Criminologica a Infractorului si Victimei in Cazul Furtului din Apartamente.docx