Apecte Criminologice Privind Femeia Asasin

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Apecte Criminologice Privind Femeia Asasin.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 105 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Criminologie

Cuprins

INTRODUCERE. SCURT ISTORIC pag 7
CAPITOLUL I – CRIMINALUL pag 9
1.1 CRIMINALUL- INFRACTORUL pag 9
1.2 GENUL INFRACTORULUI pag 11
CAPITOLUL II – PROBLEME DE PRINCIPIU CARE PRIVESC DREPTURILE
FEMEII ŞI ALE BĂRBATULUI ÎN CADRUL FAMILIEI pag 13
2.1. PROTECŢIA FAMILIEI ÎN CONVENŢII INTERNAŢIONALE pag 15
2.2. PRINCIPII CONSTITUŢIONALE pag 17
CAPITOLUL III- PERSONALITATE, HABITAT CONJUGAL, ACT INFRACŢIONAL pag 21
3.1. PROFILUL PERSONALITĂŢII INFRACTORULUI pag 21
3.2. CARACTERISTICI COMUNE ALE CELOR CE ÎNCALCĂ ÎN MOD FRECVENT LEGEA pag 21
3.2.1.. INSTABILITATEA EMOTIV-ACTIONALĂ pag 21
3.2.2. INADAPTAREA SOCIALĂ pag 22
3.2.3. SENSIBILITATEA DEOSEBITĂ pag 23
3.2.4. DUPLICITATEA COMPORTAMENTULUI pag 23
3.2.5. IMATURITATEA INTELECTUALĂ pag 23
3.2.6. IMATURITATEA AFECTIVĂ pag 24
3.2.7. FRUSTRAREA pag 24
3.2.8. COMPLEXUL DE INFERIORITATE pag 24
3.2.9. EGOCENTRISMUL pag 25
3.2.10. LABILITATEA pag 25
3.2.11. INDIFERENŢA AFECTIVĂ pag 25
CAPITOLUL IV AGRESIVITATEA pag 26
4.1 AGRESIVITATEA, STARE PSIHOFIZIOLOGICĂ FEMININĂ ŞI MASCULINĂ pag 26
4.2. FORMELE DE MANIFESTARE A AGRESIVITĂŢII ŞI VIOLENŢEI ÎN
FAMILIE pag 27
CAPITOLUL V pag 29
FACTORII CARE DETERMINĂ DEZVOLTAREA CRIMINALITĂŢII FEMININE pag 29
5.1. FACTORI EREDITARI ŞI ANATOMOFIZIOLOGICI pag 29
5.2. FACTORI PSIHOLOGICI pag 32
5.3. FACTORI GEOGRAFICI pag 36
5.4. FACTORI POLITICI pag 36.
5.5.FACTORI DEMOGRAFICI pag 37
5.5.1. RATA NATALITĂŢII pag 37
5.5.2. MOBILITATEA SOCIALĂ ŞI URBANIZAREA pag 38
5.5.3 CRIMINALITATEA URBANĂ SI RURALĂ pag 38
5.6. FACTORI ECONOMICI pag 40
5.6.1. INDUSTRIALIZAREA pag 40
5.6.2. ŞOMAJUL pag 40
5.6.3. CRIZELE ECONOMICE pag 41
5.6.4. SĂRĂCIA ŞI INEGALITATEA ECONOMICĂ pag 41
5.7. FACTORI SOCIO-CULTURALI pag 43
5.7.1. FAMILIA pag 43
5.7.2. CRIMINALITATEA DUPÃ SEX pag 46
5.7.3. ALCOOLISMUL ŞI DROGURILE LA FEMEI pag 47
5.7.4. RELIGIA pag 53
5.7.5 CLASA SOCIALĂ , RĂSA, ETNIA pag 53
5.7.6. PROFESIA pag 54
5.7.7. ŞCOALA ŞI ANTURAJUL pag 54
5.7.8 MASS-MEDIA pag 55
CAPITOLUL VI VICTIMA ŞI VICTIMOLOGIA. pag 56
6.1. FACTORI DE RISC VICTIMAL. FACTORI DE ORDIN SUBIECTIV pag 57
6.2. RISCUL VICTIMAL DETERMINAT DE VÂRSTĂ pag 58
6.3 ROLUL VICTIMEI ÎN COMITEREA INFRACŢIUNII pag 60
6.4. ASPECTE PRIVIND TIPOLOGIA ÎN VICTIMOLOGIE pag 61
6.5 VICTIMIZAREA COPILULUI pag 63
CAPITOLUL VII SUICIDUL pag 64
7.1 SUICIDUL –AMENINTARE pag 64
7.2. SUICIDUL-TENTATIVĂ pag 64
7.3. SUICIDUL-REUŞIT pag 65
CAPITOLUL VIII TEORII CRIMINOLOGICE pag 66
8.1. TEORIA ANORMALITĂŢII BIO-PSIHO-SOCIALE pag 66
8.2. TEORIA INADAPTĂRII BIO-PSIHICE pag 67
8.3. TEORIA CONSTITUŢIEI CRIMINALE pag 67
8.4. TEORIA ASOCIAŢIILOR DIFERENŢIATE pag 67
CAPITOLUL IX INFRACŢIUNI SPECIFICE FEMEII pag 69
9.1. AVORTUL – Art. 185 Cod.Penal. PROVOCAREA ILEGALĂ A AVORTULUI..
pag 69
9.2 RELE TRATAMENTE APLICATE MINORULUI pag 69
9.3. CONTAMINAREA VENERICĂ ŞI TRANSMITEREA SINDROMULUI IMUNODEFICITAR DOBÂNDIT pag 70
9.4. ABANDONUL DE FAMILIE. pag 70
9.5. LEGEA NR. 47 /7 IULIE 1993 CU PRIVIRE LA DECLARAREA JUDECATOREASCA A ABANDONULUI DE COPII – publicata in Monitorul Oficial nr. 153 din 8 Iulie 1993 pag 70
9.6. BIGAMIA pag 71
9.7. ADULTERUL ŞI CONCUBINAJUL pag 71
9.8. ARTICOLUL 203 – INCESTUL pag 72
9.9. ARTICOLUL 177 C.P. PRUNCUCIDEREA pag 73
9.10. PROSTITUŢIA art. 328 C.P pag 73
9.11. PROXENETISMUL pag 74
CAPITOLUL X
CRIMINALITATEA FEMININĂ – DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI INFRACTORILOR / INFRACTOARELOR pag 75
10.1. COMPORTAMENTUL CRIMINAL LIBER ALES pag 75
10.2. COMPORTAMENTUL CRIMINAL CAUZAT pag 76
10.3. FEMEIA ASASIN pag 77
10.3.1. OBSERVATORI PARTICIPANŢI ŞI OBSERVATORI NEPARTICIPANŢI.
pag 77
10.3.2. SUBCULTURA FEMEII DELICVENTE pag 79
10.3.3. RELATIV ŞI CUNOSCUT pag 80
10.3.4. PROSTITUŢIA pag 81
10.3.5. INFRACŢIUNI COMISE CU PRECĂDERE DE CĂTRE FEMEIE pag 82
10.4. CRIMINALITATEA MASCULINĂ ŞI CEA FEMININĂ.ELEMENTE DE DIFERENTIERE pag 83
STATISTICI PRIVIND CRIMINALITATEA MASCULINĂ ŞI CEA FEMININĂ, PE PLAN INTERN ŞI INTERNAŢIONAL pag 83
ANEXA 1 STUDIU DE CAZ pag 87
ANEXA 2 STUDIU DE CAZ pag 95
ANEXA 3 STUDIU DE CAZ pag 100
CONCLUZII FINALE pag 102
BIBLIOGRAFIE pag 103

Extras din document

INTRODUCERE

În cercetarea criminologică se acordă atenţie şi criminalităţii după sex, precum şi după vârstă, poziţie economică, etnie şi altele.Din punct de vedere criminologic interesează în primul rînd în ce măsură şi în ce proporţie participă femeile la criminalitate iar în al doilea rînd la ce fel de infracţiuni participă ele mai frecvent.Astfel, în lucrarea susţinută cu titlul “Aspecte criminologice privind criminalitatea feminină” voi dezbate pe lîngă factorii creditori, anatomici, fiziologici, psihologici, geografici, politici, demografici, economici şi socio-culturali, factori ce contribuie la creşterea criminalităţii şi infracţiunile specifice femeii, probleme ce ţin de victimă şi suicid iar în final voi face referire la teoriile criminologice şi părerile cercetătorilor criminologici.

Prin natura ei, femeia este înzestrată cu calm, iubire şi dăruire, după cum se ştie şi tocmai de aceea ea nu va comite infracţiuni prin cruzime şi datorită faptului că este mai firavă decît brbatul şi deci construcţia corpului nu-i permite comiterea unor infracţiuni ce necesită din partea infractorului, forţă şi abilitate.De aceea, femeia nu va comite furturi prin escaladare, crime de razboi sau jafuri în stil mafiot ori infracţiuni precum pirateria.

Un alt factor ce duce la creşterea criminalităţii este habitatul conjugal şi actul infracţional din perspectivă etiologică, deoarece toţi aceşti factori pe lîngă agresivitate, contribuie în mod vădit la înfăptuirea actului criminal.Aceste afirmaţii, au fost abordate de mulţi criminologi din ţară.

Cu privire la femeie, am afirmat, că aceasta este înzestrată de la natură cu sensibilitate, fineţe, activitate ordonată, sentimente deosebite, preocupări pentru frumos, emotivitate, inteligenţă.Dar, tot prin tradiţie imaginea femeii cu cea a bărbatului (locul şi rolul ei în sistemul activităţii familiale şi sociale) a fost în general devalorizată, bărbaţii mai ales cei căsătoriţi având drepturi depline cu femeia inclusiv de aplicare a sancţiunilor bazate pe agresiune fizică şi verbală.Formele de victimizare la care a fost supusă femeia diferă de la caz la caz.

Din această cauză, se poate aprecia faptul că datorită tratamentului inuman la care a fost supusă şi a presiunilor psihice făcute asupra ei, aceasta din urmă ajunge la rândul ei o presoană dură, înrăită şi poate lovi, ataca sau riposta uneori în forme mai puţin grave, alteori poate ajunge până la uciderea celui ce o supune adesea unor tratamente inumane.

O altă infracţiune specifică femeii pe care o voi trata, şi-i voi acorda o importanţă deosebită în această lucrare este infracţiunea de pruncucidere, infracţiune ce poate fi comisă de această dată numai de către femeie, respectiv persoana care a dat viaţă pruncului, femeia.

CAPITOLUL I

CRIMINALUL

1.1. CRIMINALUL – INFRACTORUL

În viziunea profesorului VALERIAN CIOCLEI de la Universitatea Bucureşti, noţiunea de criminal va necesita mai puţine explicaţii deoarece sunt valabile şi în acest caz o mare parte din constatările făcute în legătură cu noţiunea de crimă.

În general, termenul de criminal este folosit în acelaşi timp şi de cele mai multe ori în acelaşi înţeles cu termenii de infractor şi delicvent fără a face distincţie între aceştia”¹.

Analizat în termeni strict juridici, criminalul este acea persoană care a comis o infracţiune cu vinovăţie sau la care a participat ca autor, complice sau instigator”². În sens general, infractorul sau delicventul este persoana care a comis o infracţiune. Mai strict în sens penal se adaugă şi condiţia existenţei unei hotărâri definitive de condamnare.

Este cunoscut faptul că persoana criminalului a făcut un obiect de studiu exclusiv al cercetării criminologice, dar ulterior o seamă de curente au conferit eficienţa cauzală şi altor factori. Din acest motiv, personalitatea infractorului a încetat să mai constituie un obiect de studiu exclusiv al cercetării criminologice, preocupările acesteia extinzându-se.

Ceea ce caracterizează dezvoltarea studiilor cu privire la criminal, din punct de vedere criminologic, este trecerea de la cunoşterea pur obiectivă la o cunoaştere subiectivă. Viaţa organismului este compusă dintr-un lanţ de stimuli, reacţii în care fiecare zala este efectul celei precedente care este în acelaşi timp stimulul urmatoarei zale. Acest lanţ este o serie închisă de condiţionări bio-psihice-sociale care îl determină pe individ să încalce legea. După cum s-a menţionat în literatura de specialitate, există o serie de fapte relativ minore sancţionate de lege şi care sunt comise în mod cu totul întămplător de către persoane ce ar fi în mod greşit clasate în categoria criminologică de delicvenţi.

Fisiere in arhiva (3):

  • Apecte Criminologice Privind Femeia Asasin.doc
  • coperta.doc
  • cuprins.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” FACULTATEA DE DREPT - CONSTANŢA