Combaterea criminalității vamale

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE CONTRABANDĂ.

1.1.Regimul juridic vamal – obiect al ocrotirii prin mijloace de drept penal.

Odată cu adoptarea principiului liberalizării comerţului exterior principalul instrument de control din partea statului privind importul şi exportul de mărfuri a devenit politica vamală concretizată în regimul vamal.

Politica vamală se înscrie ca un important mijloc de stimulare şi diversificare a schimburilor comerciale, pe bazele economiei de piaţă, pentru satisfacerea cerinţelor economiei naţionale cu materii prime si alte bunuri de larg consum, largirea cooperării economice şi a schimburilor culturale şi turistice cu alte state, fiind reglementat în Codul Vamal lg. 86/2006. Politica vamală a României de azi se întemeiază pe principiul liberalizării operaţiunilor de import export ale mărfurilor.

Regimul vamal cuprinde normele privind controlul vamal, vămuirea bunurilor, aplicarea tarifului vamal, precum şi celelalte operaţiuni vamale. În aplicarea regimului vamal sunt organizate şi funcţionează, în conformitate cu prevederile legale, unităţi vamale în puncte de control pentru trecerea frontierei de stat şi în interiorul ţării. Activitatea de import export este reglementată din punct de vedere juridic prin HG. Nr. 215 din 30.04.1992 ca şi prin ordinele Ministerului comerţului care stabilesc liberalizarea importului şi exportului de mărfuri. Mărfurile, mijloacele de transport şi orice alte bunuri care trec frontiera de stat sunt supuse vămuirii, trecerea frontierei de stat de către acestea efectuându-se numai prin punctele de control ce au ca obiect de activitate vămuirea.

Au un regim juridic vamal special, constituind o excepţie de la regula mai sus menţionată, mărfurile supuse unor restricţii cantitative, regimul de control în conformitate cu neproliferarea armelor de distrugere în masă şi a rachetelor purtătoare, materialelor radio-active, instalaţiilor nucleare, precum şi orice alte mărfuri supuse controlului, pentru care sunt necesare licenţe de export, respectiv import. Mai sunt supuse regimului de licenţe, operaţiile comerciale cu decontare în conturi clearing, barter sau de cooperare convenite pe baza unor acorduri guvernamentale, cele pentru recuperarea creanţelor externe ale statului, precum şi operaţiile legate de import-export.

Regimul juridic al importurilor şi exporturilor de articole şi tehnologii supuse controlului destinaţiei finale, precum şi cel al controlului exporturilor pentru neproliferarea armelor nucleare, chimice şi bilogice, şi a rachetelor purtătoare de asemenea arme, este reglementat prin H.G. nr 594 din 28.09.1992, iar cel al bunurilor importate ce fac obiectul tranzacţiilor „leazing” prin H.G. nr. 72 din 26.02.1993.

Deasemenea un regim juridic special s-a instituit prin H.G. nr. 340 din 20.06.1992. si H.G. nr 437 din 04.08.1992. privind imporul deşeurilor şi reziduurilor de orice natură, precum şi al altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător.

Ministerul comerţuluişi industriilor, în vederea asigurării echilibrului general sau local al pieţei interne, securitaţii generale, protecţiei patrimoniului cultural şi artistic, precum şi conservării resurselor naturale epuizabile, poate impune restricţii cantitative la export cu caracter temporar cănd: apare riscul iminent al unui dezechilibru al balanţei de plăţi externe în scopul creării unor rezerve valutare normale, anumite importuri care produc sau ameninţă cu producerea unui prejudiciu grav producătorilor naţionali. Implementarea la import de restricţii cantitative se face la cererea fundamentată a Băncii Naţionale a României sau agenţilor naţionali interesaţi după caz aplicându-se până la eliminarea influenţelor negative avute în vedere la instituirea lor.

Îufiinţarea de restricţii cantitative la export şi import, supunerea mărfurilor la export şi import controlului sau interdicţiei, lista produselor vizate, precum şi perioada de aplicare a acestor interdicţii privind respectivele mărfuri se dau publicităţii.