Crimă organizată în Franța

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 58 în total
Cuvinte : 20081
Mărime: 369.04KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florin Dincu

Cuprins

ARGUMENT.p. 4.

CAPITOLUL I – ABORDĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA FENOMENUL DE CRIMĂ ORGANIZATĂ

1.1. Aspecte teoretice privind crima organizată – concepte, trăsături, forme de manifestare.p. 6

1.2. Cauze ale apariţiei crimei organizate.p. 8

1.3. Forme de manifestare ale crimei organizate.p. 10

1.4. Măsuri de prevenire şi combatere a crimei organizate pe plan mondial.p. 13

CAPITOLUL II – TRĂSĂTURI ŞI DIMENSIUNI ALE FENOMENULUI DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ÎN FRANŢA

2.1. Structura organizaţiilor criminale franceze.p. 18

2.2. Principalele activităţile ilicite desfăşurate de organizaţiile mafiote franceze.p. 23

2.2.1. Traficul de droguri.p. 23

2.2.2. Spălarea banilor.p. 26

2.2.3. Contrabanda cu ţigări.p. 29

CAPITOLUL III – LUPTA FRANŢEI ÎMPOTRIVA CRIMEI ORGANIZATE

3.1. Poziţia Franţei privind combaterea crimei organizate în cadrul Uniunii Europene.p. 32

3.2. Contribuţia Franţei în domeniul luptei împotriva drogurilor.p. 34

3.3. Lupta Franţei împotriva pieţei de contrabandă şi a pirateriei maritime.p. 39

3.4. Sistemul naţional francez de luptă împotriva corupţiei şi a spălării banilor.p. 41

CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ – CRIMA ORGANIZATĂ DIN CORSICA.p. 43

CONCLUZII.p. 56

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.p. 58

Extras din document

ARGUMENT

Am ales să abordez această temă deoarece consideră că fenomenul de crimă organizată reprezintă o problemă socială cu grave implicaţii, a cărei modalitate şi soluţionare interesează atât factorii de control social (poliţie, justiţie, administraţie), cât şi opinia publică. Pentru a evidenţia aspectele negative ale crimei organizate, m-am oprit să analizez organizaţiile de crimă organizată din Franţa.

Lucrarea este structurată în patru capitole.

În primul capitol prezint aspectele teoretice cu privire la fenomenul de crimă organizată. Criminalitatea reprezintă un ansamblu de acte şi fapte cu caracter infracţional, care sunt săvârşite într-o perioadă determinată de timp şi pe un spaţiu teritorial determinat. Pe plan mondial, un număr foarte mare de acte ilegale se produc în zona subterană a societăţii, acolo unde serviciile de informaţii pătrund destul de greu. Statele, mai mult sau mai puţin democratic, au şi o dimensiune paralelă, care se caracterizează prin acte ilegale şi care produc dezechilibre în plan general.

O cauză principală a proliferării fenomenului de crimă organizată este publicitatea agresivă, care, pentru a obţine profituri fabuloase, propulsează furturile şi crimele celei mai odioase. O altă cauză a apariţiei organizaţiilor de tip criminal este şi existenţa în unele state a unei discrepanţe foarte mari între categoriile sociale, adică există o clasă foarte bogată, care trăieşte în belşug şi o clasă socială defavorizată, care trăieşte la limita subzistenţei, în care tinerii sunt o pradă, aceştia căzând foarte uşor în lumea nefastă a drogurilor şi a prostituţiei.

În cel de-al doilea capitol abordez trăsăturile şi dimensiunile fenomenului de crimă organizată în Franţa. Pleiada crimei organizate a cunoscut transformări multiple. Lângă marile mafii cu tradiţie au apărut o nouă formă în cadrul crimei organizate. Originară din dezorientările geopolitice din ultimele două decenii, crima organizată a prosperat speculând de la fenomenul de mondializare a economiei şi şi-a introdus traficele în fluxurile financiare crescânde şi schimburile comerciale, profitând de accelerarea deplasării populaţiilor.

Aceste nouă grupări s-au dezvoltat rapid şi s-au structurat până în momentul în care, practic, se pot asemăna cu fraţii lor mai mari – italieni, japonezi, chinezi, turci şi italo-americani – care şi-au câştigat în timp, prin cultura lor rituală, puterea economică şi legăturile lor politice, statutul de mafie. Aceste transformări nu au ocolit nici Franţa, unde, în lipsa unei mafii specifice, a crescut considerabil marele banditism, organizat orizontal şi constituit din echipe grupate în jurul unui şef cu personalitate puternică. Formele grave de crimă organizată reprezintă o ameninţare cu un potenţial semnificativ, deoarece au tendinţa să se manifeste pentru că atrag beneficii financiare majore, cu riscuri minime şi fără a ţine cont de frontiere. Intră în această categorie de ameninţări traficul de droguri, infracţionalitatea economică, traficul de fiinţe umane, filiere de imigraţie clandestină, traficul de armament, explotarea sexuală a minorilor şi pornografia infantilă, infracţiunile săvârşite prin violenţă, spălarea de bani şi fraudarea documentelor de plată, precum şi corupţia, care este concepută a reprezenta o ameninţare la adresa fundamentelor democraţiei şi ale statului de drept.

În cadrul celui de-al treilea capitol subliniez lupta pe care o duce Franţa împotriva crimei organizate. Cu serviciul Direcția de Cooperare Internațională din cadrul Ministerului de Interne, Franța favorizează activitățile de cooperare cu un potențial ridicat în atacarea rețelelor criminale în țările de origine sau de tranzit.

Prin intermediul numeroaselor acorduri de securitate bilaterală internă, încheiate în fiecare an şi completate de o cooperare multilaterală, Franța aderă tot mai mult la inițiativele subregionale, regionale sau globale de combatere a crimei organizate

Capitolul al patrulea analizează fenomenul de crimă organizată din zona Corsicii.

Există o diferenţă semnificativă între mafia corsicană şi Cosa Nostra, şi anume, crima organizată corsicană nu este constituită din familii criminale, perene, cu o zonă de influenţă şi o organizaţie care se transmite din generaţie în generaţie. Grupurile corsicane de crimă organizată sunt efemere, finalizându-se cu încarcerarea şi moartea membrilor şi şefilor săi. Istoria mafiei corsicane este relativ recentă, datând din 1970. Spre deosebire de mafia italiană, banditismul local s-a format pe continent ci nu pe insulă. Deci crima organizată corsicană nu este o mafie

CAPITOLUL I

Abordări conceptuale cu privire la fenomenul de crimă organizată

1.1. Aspecte teoretice privind crima organizată – concepte, trăsături, forme de manifestare

Originile criminalităţii organizate se regăsesc în asociaţii, carteluri şi bande criminale şi societăţi-ecran, care aveau drept scop exploatarea slăbiciunilor pentru obţinerea de câştiguri şi profituri, influenţă şi putere, prin mijloace legale şi nelegale. Metodele care se utilizează în mod frecvent sunt violenţă, eliminare, trafic organizat, extorcare, corupţie, manipulări, fraude, spălarea banilor. Obiectivele crimei organizate le reprezintă viaţa, libertatea, integritatea fizică, securitatea psihică şi libertăţile democratice .

Criminalitatea reprezintă un ansamblu de acte şi fapte cu caracter infracţional, care sunt săvârşite într-o perioadă determinată de timp şi pe un spaţiu teritorial determinat .

Amploarea din ultimii ani a acţiunilor infracţionale de tipul celor aparţinând crimei organizate a relevat încă o dată că realitatea socială a luat-o înaintea reglementării legale.

În legătură cu definiţia crimei organizate, în ultimii ani s-au făcut numeroase încercări de definire . Astfel, la primul colocviu al Interpolului asupra crimei organizate care s-a ţinut în Franţa la St. Cloud, în luna mai 1998, infracţiunea a fost definită „orice întreprindere sau grup de persoane organizate într-o activitate continuă ilegală care are ca scop principal realizarea de profituri, independent de frontierele naţionale”. Definiţia a fost criticată, deoarece nu conţinea condiţia ca grupul criminal să aibă o structură organizatorică. O altă definiţie propusă a fost cea a doctrinei germane: „orice grupare de eprsoane care au decis în mod conştient şi deliberat să coopereze în vederea desfăşurăriide activităţi ilegale pentru o perioadă de timp, împărţindu-şi sarcinile între membrii săi, utilizând adesea sisteme ale suprastructurii moderne, în scopul de a obţine profituri substanţiale într-un mod cât mai repede posibil”. Şi această definiţia a fost la rândul său criticată, pentru că lipsea elementul de violenţă necesar pentru atingerea scopurilor organizaţiei. Pe baza acestor sugestii, departamentul pentru crimă organizată din cadrul Interpolului a redefinit această noţiune: „orice grup organizat având o structură de corp constituit care are ca scop obţinerea de profituri prin mijloace ilegale, adesea folosind teama şi violenţa”.

Bibliografie

Adamoli, S., Dinicola, A., Savona, E.U., Zoffi, P., Organized Crime Around the World, Roma, 1998.

Arriachi, Pino, Corupţia, crima organizată şi spălarea mondială a banilor, Studiu, Conferinţa internaţională anticorupţie, Amsterdam, 1992.

Cairns, Walter, Introducere în legislaţia Uniunii Europene, Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 2006.

Dungan, Petre, Consideraţii privind criminalitatea organizată, în revista Dreptul, nr. 2/2005.

Girleanu, George Ciprian, Spălarea banilor și fenomenul finanțării terorismului, Editura Vladimed-Rovimed, Bucureşti, 2011.

Labrousse, Alain, Geopolitica drogurilor, Ideea Europeană, Bucureşti, 2007.

Lascu, Ioan, Prevenirea şi combaterea crimei organizate, în Drept comunitar, nr. 9/2010.

Radu, Florin-Răzvan, Cooperarea judiciară internaţională şi europeană în materie penală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2009.

Străuţiu, Eugen, Nate, Silviu, Relaţii internaţionale. Probleme fundamentale, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.

Suceavă, Ion, Crima Organizată şi Drepturile Omului, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1998.

Ştefan, Cristian-Eduard, Echipele comune de anchetă, instrument eficient de luptă împotriva crimei organizate şi a terorismului, în revista Drept comunitar, nr. 2/2009.

Tucmuruz, Ionel, Crima organizată transfrontalieră. Factor de insecuritate pentru naţiuni, Editura Universitară, Bucureşti, 2011.

Ţigal, George-Marius, Combaterea Crimei Organizate, Editura M.A.I, Bucureşti, 2003.

Vodiţă, Florin, Criminalitatea transfrontalieră în spaţiul european, în revista Dreptul, nr. 9/2011.

Voicu, Costică, Banii murdari şi Crima Organizată, Editura Artprint, Bucureşti, 1995.

Zlătescu-Moroianu, Irina, Drept justiţional european, Editura Olimpia, Bucureşti, 2001.

Fulga, Vasile, Crima organizată şi corupţia – elemente de suport vital pentru organizaţiile teroriste, Editura Centrul Tehnica Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008.

Picca, G., Aspecte internaţionale ale evoluţiei crimei organizate, în „Revista internaţională de criminologie şi poliţie tehnică”, nr. 2/1994.

Vergulini, G., Istoria Mafiei, Editura Enmor, Bucureşti, 2001.

http://www.dailymotion.com/video/xqtjt0_le-dernier-clan-maga-ettori-officiel_shortfilms.

http://www.lemonde.fr/societe/article/2012/10/22/corse-reunion-a-matignon-avant-l-annonce-de-mesures-specifiques_1778821_3224.html.

http://www.lefigaro.fr

http://www.crhq.cnrs.fr/_index.php?page=biblio/M/Montel&suite

http://www.leparisien.fr/politique/corse-ayrault-annonce-10-mesures-pour-lutter-contre-le-crime-organise-22-10-2012-2255539.php

http://mpviena.mae.ro/node/1376

http://economie.lefigaro.fr/corruption-blanchiment-d-argent.html

http://www.rfi.fr/ameriques/20120412-le-florissant-marche-drogue-amerique-latine

http://www.ena.fr/index.php?/en/research/Revue-Francaise-d-Administration-Publique

Preview document

Crimă organizată în Franța - Pagina 1
Crimă organizată în Franța - Pagina 2
Crimă organizată în Franța - Pagina 3
Crimă organizată în Franța - Pagina 4
Crimă organizată în Franța - Pagina 5
Crimă organizată în Franța - Pagina 6
Crimă organizată în Franța - Pagina 7
Crimă organizată în Franța - Pagina 8
Crimă organizată în Franța - Pagina 9
Crimă organizată în Franța - Pagina 10
Crimă organizată în Franța - Pagina 11
Crimă organizată în Franța - Pagina 12
Crimă organizată în Franța - Pagina 13
Crimă organizată în Franța - Pagina 14
Crimă organizată în Franța - Pagina 15
Crimă organizată în Franța - Pagina 16
Crimă organizată în Franța - Pagina 17
Crimă organizată în Franța - Pagina 18
Crimă organizată în Franța - Pagina 19
Crimă organizată în Franța - Pagina 20
Crimă organizată în Franța - Pagina 21
Crimă organizată în Franța - Pagina 22
Crimă organizată în Franța - Pagina 23
Crimă organizată în Franța - Pagina 24
Crimă organizată în Franța - Pagina 25
Crimă organizată în Franța - Pagina 26
Crimă organizată în Franța - Pagina 27
Crimă organizată în Franța - Pagina 28
Crimă organizată în Franța - Pagina 29
Crimă organizată în Franța - Pagina 30
Crimă organizată în Franța - Pagina 31
Crimă organizată în Franța - Pagina 32
Crimă organizată în Franța - Pagina 33
Crimă organizată în Franța - Pagina 34
Crimă organizată în Franța - Pagina 35
Crimă organizată în Franța - Pagina 36
Crimă organizată în Franța - Pagina 37
Crimă organizată în Franța - Pagina 38
Crimă organizată în Franța - Pagina 39
Crimă organizată în Franța - Pagina 40
Crimă organizată în Franța - Pagina 41
Crimă organizată în Franța - Pagina 42
Crimă organizată în Franța - Pagina 43
Crimă organizată în Franța - Pagina 44
Crimă organizată în Franța - Pagina 45
Crimă organizată în Franța - Pagina 46
Crimă organizată în Franța - Pagina 47
Crimă organizată în Franța - Pagina 48
Crimă organizată în Franța - Pagina 49
Crimă organizată în Franța - Pagina 50
Crimă organizată în Franța - Pagina 51
Crimă organizată în Franța - Pagina 52
Crimă organizată în Franța - Pagina 53
Crimă organizată în Franța - Pagina 54
Crimă organizată în Franța - Pagina 55
Crimă organizată în Franța - Pagina 56
Crimă organizată în Franța - Pagina 57
Crimă organizată în Franța - Pagina 58

Conținut arhivă zip

  • Crima organizata in Franta.doc

Alții au mai descărcat și

Consideratii Generale privind Mijloacele Tehnico-Criminalistice

În lucrarea de faţă am încercat să analizez cele mai importante aspecte ale cercetării la faşă locului, precum: - Sarcinile şi importanţa...

Crimă Organizată

CE ESTE CU ADEVĂRAT CRIMA ORGANIZATĂ? „Criminalitatea, sub aspectul stării ei generale, reprezintă dimensiunea în timp și spațiu a întregului...

Truse Criminalistice Moderne folosite la Fata Locului

Introducere Este bine de ştiut faptul că printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal - aflarea...

Considerații privind Concordanța Cursului de Criminalistică cu Celelalte Discipline din Planul de Învățământ

1. Locul criminalisticii în ierarhia disciplinelor prevăzute în planul de învăţământ Criminalistica are strânse legături cu multe alte discipline,...

Securitatea Zonelor Locuite în Perioade post-conflict

I. Utilitatea studierii securităţii zonelor locuite în perioade post-conflict În definirea securităţii, cea mai mare parte a literaturii de...

Procesul de Convergență Contabilă

1.1. De la armonizare la convergenta contabila 1.1.1. Teorie, normalizare si obiective ale contabilitatii De la prima lucrare publicata de Luca...

Psihologia Judiciară

în ce mai popular în toata lumea (Arrigo, 2000). Datorita impactului mass-media, artei cinematografice si romanelor politiste, atât disciplina...

Ai nevoie de altceva?

''