Principiul Locard

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 4212
Mărime: 283.07KB (arhivat)
Cost: 4 puncte

Cuprins

1. Introducere 3

2. Scurt istoric 4

3. Transferul de materiale des întâlnite la locul faptei 5

3.1. Solul 6

3.2. Sticla 6

3.3. Vopseluri 8

3.4. Polimeri 8

3.5. Firele de păr 9

3.6. Fibre 10

4. Dovezi cosmetice în criminalistică 11

5. Criminalistica digitală 12

6. Lipsa dovezilor 13

7. Contactul cu sistemul de justiție penală 13

8. Concluzie 14

9. Bibliografie 15

Extras din document

1. Introducere

În zilele noastre s-au trecut cu vederea mai multe concepte practice și filozofice, se ridică întrebarea dacă domeniul științei criminalistice este în pericol de dispariție, deși s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește capacitățile analitice. Astfel se ridică trei aspecte: rolul generalismului într-o epocă de specializări, rolul educației în pregătirea viitoarei generații de oameni de știință în criminalistică; implementarea instrumentelor avansate ce sunt focusate pe statistici și a instrumentelor ce pot fi utilizate pe teren.

Domeniul științei criminalistice a fost dezvoltat de către Locard, dar la această dezvoltare au contribuit și Archibald Reiss și Paul Leland Kirk. Fiecare dintre ei au furnizat atât abordări filozofice cât și științifice. Deși oamenii de știință criminalistică recunosc principiul lui Locard contribuțiile sale suplimentare sunt adesea superficial tratate. Astfel se ridică problema dacă investigatorii din zilele de acum au capacități de specialiști și de generaliști. În mod ideal, un astfel de om de știință ar avea cunoștințe de specialitate aprofundate și de expertiză. Astfel, un om de știință generalist oferă contribuții valoroase la o crimă investigarea scenelor prin educație științifică, instruire și experiență.

În ceea ce privește educarea și instruirea viitoarei generații de oameni de știință criminalistică, din păcate, multe programe de învățământ superior din Statele Unite ale Americii sunt structurate pentru a instrui specialiști și nu generaliști, deoarece este obligatoriu ca oamenii de știință medico-legală să înțeleagă în mod larg gama de cunoștințe științifice. Este important pentru criminalistică educația științifică pentru a sublinia importanța filozofiilor, deoarece acestea se referă la selecția și analiza dovezilor [1].

Se consideră că principiile aplicate științelor legale sunt: principiul lui Locard, „fiecare contact lasă o urmă” și principiul lui Kirk “orice obiect din universul nostru este unic”. Astfel metodologia este definită ca: analiză, comparație, evaluare și verificare, astfel încât trebuie doar să se identifice instrumentele necesare și relevante pentru îndeplinirea sarcinilor și rezolvarea cazului. Trebuie avut în vedere că toate dovezile trebuie testate pentru a nu fi falsificate.

Complexitatea raționamentului uman, în continuă schimbare între diferite tipuri de inducție și deducție, uneori nu permite o simplificare excesivă a gândirii umane între o dualitate alternativă de deducție / inducție. Newton însuși a definit inducția ca o deducție fenomenologică, adică o consecință logică a concluzilor științifice din apariții repetitive. Figura 1 sugerează că inducția este singurul proces de gândire capabil să emită o lege generală prin examinarea situației inițiale și a observațiilor ulterioare. Deducția derivă din observațiile din aceste condiții inițiale în baza unei legi generale care nu poate fi pusă la îndoială. Din acest proces derivă un al treilea termen, abducția, ce reprezintă o bază solidă din care se dezvoltă condiții inițiale ce trebuie să potrivească teoria aceeptată cu observațiile. În cazul științelor legale se pune accent pe individualizare, dorindu-se ca orice probă să fie identificată ca o sursă unică. Rezultatele obținute se bazează pe interferența a trei procese: inducție (care sugerează ce se întâmplă), deducție (arată că ar trebui să se întâmple ceva) și abducție (sugerează că ceva ar putea să se întâmple) [2].

Figura 1. Schema interferenței

2. Scurt istoric

Edmond Locard a fost un geolog criminalist care era interesat în special de praful care a fost transferat la locul crimei de făptuitor. El este faimos pentru Principiul schimbului sau al transferului Locard, ce spune că este imposibil ca un criminal să acționeze, având în vedere intensitatea unei infracțiuni, fără a lăsa urme ale acelei prezențe. O scriere mai lungă a principiului lui Locard a fost tradusă astfel „ Adevărul este că nimeni nu poate acționa în intensitatea indusă de activitățile infracționale fără a lăsa urmele sale multiple în cale [3]. Mai simplu spus, „fiecare contact lasă o urmă”. Locard a studiat medicina și dreptul la Lyon și ulterior a devenit asistentul criminalistului și profesorului Alexandre Lacassagne. A lucrat alaturi de acesta până la momentul înființării laboratorului său de criminalistică.

Bibliografie

[1] D. S. Pietro, B. W. Kammrath, and P. R. De Forest, “Is forensic science in danger of extinction?,” Sci. Justice, vol. 59, no. 2, pp. 199- 202, 2019.

[2] F. Crispino, “Nature and place of crime scene management within forensic sciences,” Sci. Justice, vol. 48, no. 1, pp. 24- 28, 2008.

[3] C. Roux, B. Talbot-Wright, J. Robertson, F. Crispino, and O. Ribaux, “The end of the (forensic science) world as we know it? The example of trace evidence,” Philos Trans R Soc L. B Biol Sci., vol. 370, 2015.

[4] K. M. Elkins, Introduction to Forensic Chemistry. 2018.

[5] E. Mistek, M. A. Fikiet, S. R. Khandasammy, and I. K. Lednev, “Toward Locard’s Exchange Principle: Recent Developments in Forensic Trace Evidence Analysis,” Anal. Chem., vol. 91, no. 1, pp. 637- 654, 2019.

[6] Chemistry LibreTexts, https://chem.libretexts.org/Exemplars_and_Case_Studies/ Exemplars/Forensics/ Glass_Density_Evidence (accesat la data de 11 aprilie 2021).

[7] American Fiber Manufacturer’s Association, www.fibersource.com/fiber-products/ (accesat la data de 11 aprilie 2021).

[8] S. Cantrell, C. Roux, P. Maynard, and J. Robertson, “A textile fibre survey as an aid to the interpretation of fibre evidence in the Sydney region,” Forensic Sci. Int., vol. 123, no. 1, pp. 48- 53, 2001.

[9] R. Chophi, S. Sharma, S. Sharma, and R. Singh, “Trends in the forensic analysis of cosmetic evidence,” Forensic Chem., vol. 14, no. April, p. 100165, 2019.

[10] J. Sammons, Digital Forensics. Elsevier Inc., 2014.

[11] D. Y. Kao, M. C. Chen, W. Y. Wu, J. S. Lin, C. H. Chen, and F. Tsai, “Drone forensic investigation: DJI spark drone as a case study,” Procedia Comput. Sci., vol. 159, pp. 1890- 1899, 2019.

[12] W. C. Thompson and N. Scurich, “When does absence of evidence constitute evidence of absence?,” Forensic Sci. Int., vol. 291, pp. e18- e19, 2018.

[13] R. T. Motz, P. Tanksley, H. Liu, T. B. Mersha, and J. C. Barnes, “Every contact leaves a trace: contact with the criminal justice system, life outcomes, and the intersection with genetics,” Curr. Opin. Psychol., vol. 27, pp. 82- 87, 2019.

Preview document

Principiul Locard - Pagina 1
Principiul Locard - Pagina 2
Principiul Locard - Pagina 3
Principiul Locard - Pagina 4
Principiul Locard - Pagina 5
Principiul Locard - Pagina 6
Principiul Locard - Pagina 7
Principiul Locard - Pagina 8
Principiul Locard - Pagina 9
Principiul Locard - Pagina 10
Principiul Locard - Pagina 11
Principiul Locard - Pagina 12
Principiul Locard - Pagina 13
Principiul Locard - Pagina 14
Principiul Locard - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Principiul Locard.docx

Ai nevoie de altceva?