Cuprins
- I. Criminalitatea si criminalul 2
- II. Criminalul in serie 3
- 1. Profiling 4
- 2. Criminalul in serie in Romania 5
- 3. Caracteristici ale criminalului in serie 6
- 4. Tipuri de criminali in serie 8
- a. Vizionarii 8
- b. Misionarii 8
- c. Hedonistii 9
- d.Cautatorii de putere 10
- III. Concluzie 11
- IV. Studiul de caz 11
- V. Cazul Ramaru aplicatie studiu de caz 12
- VI. Analiza studiului de caz Ion Ramaru 15
- Bibliografie: 17
- ANEXA 1 Wikipedia Ion Rîmaru 18
- ANEXA 2 Un nou Ramaru 22
- ANEXA 3 Ramaru, ucigas sau victima 23
- ANEXA 4 Râmaru, omul-lup 24
- ANEXA 5 Femeia care i-a scapat lui Ramaru 25
- ANEXA 6 Mostenirea luiIion Ramaru: misterul crimelor din 1944 26
Extras din proiect
I. Criminalitatea si criminalul
De-a lungul timpului, sociologia deviantei si cea a criminalitatii si-au constituit o serie de interpretari si modele teoretice cu caracter modern, care alaturi de cele cu caracter traditional fac parte integranta din ansamblul teoretic al sociologiei problemelor sociale.
Cunoasterea criminalitatii, ca fenomen social, trebuie sa cuprinda cunoasterea structurii ei,a partilor componente,a categoriilor de crime. La o cercetare mai amanuntita se poate observa ca aceasta diversitate de acte se repartizeaza in anumite grupe, dupa anumite criterii obiective si subiective , ajungandu-se la un anumit sistem de crime destul de unitar si coerent.
Criminalitatea contra persoanei (art 174-207).
Aici exista un numar de 31 de tipuri de crime , repartizate in mai multe subgrupe si anume:
a) crime contra vietii (omor, omor calificat, omor deosebit de grav , pruncucidere, uciderea din culpa);
b) crime contra integritatii corporale sau sanatatii (lovire, vatamare corporala, lovituri cauzatoare de moarte, vatamare corporala din culpa);
c) crime de avort (avort, detinere de instrumente sau materiale avortive etc.);
d) crime (infractiuni) contra libertatii persoanei (lipsire de libertate, violare de domiciliu,santaj etc.);
e) crime (infractiuni) privitoare la viata sexuala (viol, raport sexual cu o minora etc.);
f) infractiuni contra demnitatii (insulta, calomnie etc.)
O prima problema in cercetarea si cunoasterea criminalului este aceea a conceptului insusi de criminal in sens criminologic.
Criminalul in sens criminologic este persoana care a savarsit o crima, o fapta penala prevazuta de legea penala, pentru care persoanei respective i se aplica o pedeapsa.
Trasatura principala care caracterizeaza pe criminal este aceea ca a savarsit o crima; nu este criminal cel care are umai intentia de a savarsi o crima, ci numai cel ce a savarsit o crima; el capata aceasta calitate prin savarsirea unei crime.
Din punctul de vedere al omului obisnuit, al cetateanului de pe strada, un criminal este o persoana care a ucis o alta persoana folosind mijloace foarte crude care au dus la moartea acesteia. Criminalul in serie provoaca mai multe astfel de crime folosind aceleasi mijloace crude aproape de fiecare data, uneori lasand si cate un indiciu la locul faptei.
De cele mai multe ori ajung in inchisoare, dupa ce au fost descoperiti si judecati, dar multi raman afara pe strazi continuand sa omoare oameni nevinovati de cele mai multe ori, de exemplu cazul Ramaru din Bucuresti. In alte cazuri omoara cu motivul ca au fost surprinsi de alte persoane care trebuie si ele suprimate. In alte cazuri omoara pentru ca li s-a cerut sa omoare, in aceasta categorie intrand teroristii, gruparile separatiste de genul Hezbolah, ETA.,IRA etc, gruparile mafiote de genul La PiovraCaracatita in Italia, Yakuza in Japonia etc.
Definitia cea mai cuprinzatoare a criminalului in serie este cea a lui Egger, profesor asociat de justitie sociala la Universitatea din Sangamon.
«O crima in serie se constituie atunci cand unul sau mai multi indivizi (barbati, in cea mai mare parte a cazurilor) comit o a doua omucidere si/sau o alta crima ulterior; este o crima fara predeterminare (nu exista o relatie prealabila intre autor si victima); survine intr-un moment distinct si, aparent, nu are nici o legatura cu omuciderea initiala, fiind, in general, comisa intr-o zona geografica diferita. In plus, mobilul nu este tentatia castigului material, ci pare sa fie dorinta de a-si exercita puterea asupra victimelor.
Acestea din urma pot avea o valoare simbolica, sunt percepute ca fiind neinsemnate si se afla, cel mai adesea, in imposibilitatea de a se apara singure sau de a-i alerta pe ceilalti. De asemenea, ele sunt frecvent percepute ca nefiind prea puternice, din pricina situatiei lor in timp si spatiu sau a statutului lor in mediul caruia ii apartin (vagabonzi, prostituate, muncitori imigranti, homosexuali, copii pierduti, femei singure sau in varsta)» "
Marturii despre crime multiple comise de acelasi individ dateaza inca din anii 1700 si continua in secolul XX. Istoricul Otto Robert (1924) i-a descris pe fratii Micajah si Wiley Harpe care, in perioada 1789-1799, au ucis intre douazeci si douazeci si opt de persoane in statele de frontiera Kentucky si Tennesse. Specialitatea lor era aceea de a izbi copiii cu capul de trunchiul unui copac. In cele din urma, ei au fost prinsi, judecati si executati in Mississippi in anul 1804. Alti colaboratori in crime multiple ai secolului al XIX-lea sunt familia Bender, care avea o casa pe marginea drumului in Kansasul de Sud-Est. Ei au omorat cel putin douasprezece calatori care au luat decizia nefericita de a se opri peste noapte la ei. H. H. Holmes din Englewood, Illinois, a marturisit ca a ucis douazeci si sapte de persoane intre 1890 si 1894. se pare ca pe unii dintre ei i-a ademenit in casa sa ce semana cu un castel pe cand acestia se aflau la Chicago World´s Fair, in vara anului 1893.
Abia prin anii 1960 au inceput sa apara cercetari despre crime multiple, care erau deseori numite multicid. O parte a interesului a fost stimulata de doua cazuri atroce de crime multiple: in Chicago, Richard Speck a ucis opt infirmiere, una dupa alta. O luna mai tarziu, Charles Whitman a urcat in turnul bibliotecii de la Universitatea din Texas purtand un mic arsenal si a impuscat mortal treisprezece persoane, ranind alti treizeci si unu de oameni. Tot in aceeasi perioada, Albert DeSalvo, sugrumatorul din Boston, a trezit frica natiunii in fata crimelor multiple.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ucigasi in Serie - Cazul Rimaru.doc