Contractul de Gaj

Introducere.

Realitatea actuală tot mai des şi tot mai intens ne dictează condiţii şi reguli noi de convieţuire în societate, ceea ce presupune schimbarea rapidă a viziunii asupra fenomenelor social-juridice a fiecă-rui om şi a societăţii în întregime. În aceste condiţii e nevoie de a acorda o atenţie deosebită drepturi-lor reale, atât din punct de vedere social cît şi din punct de vedere juridic, deoarece anume aceste drepturi constituie baza principală pentru formarea unei societăţi dezvoltate, spre care tindem şi noi.

Dreptul Civil,fiind o ramură de drept veche si în acelasi timp permanent nouă,joacă un rol deosebit în dezvoltarea relaţiilor socio-juridice, deoarece normele juridice reglementează nu numai domeniile generale a acestor relaţii ci şi în interesele personale a oamenilor in cadrul relatilor de gestionare a drepturilor de care se bucură în fiece zi. Astfel, în lucrarea dată voi face referire la drepturile reale, şi, în special la gaj, ca drept real, cât şi sub formă de contract de gaj.

Actualitatea temei investigate. Contractul de gaj este un contract important şi destul de des întâlnit în relaţiile dintr-o societate, astfel devenind subiectul unei teme ce permanent preocupă atenţia specia-liştilor în domeniu datorită derogării acesteia de la principiile generale ale ramurii. În acest context contractul de gaj ocupă un loc important în cadrul activităţii cognitive ale savanţilor şi practicienilor din domeniul dreptului civil.

La etapa actuală, contractul de gaj este recunoscut în majoritatea ţărilor lumii, fiind corespunzător reglementat de legislaţiile acestor ţâri şi apare în societatea contemporană aproape tot atât de des ca şi alte contracte civile, fiind posibil şi accesibil din punct de vedere juridic.

Scopul şi obiectivele lucrării. Actualitatea stringentă a problemelor legate de modalitatea înche-iere a contractului de gaj, de exercitare a drepturilor de gaj, stingerea contractului de gaj etc. ne obligă să facem o analiză pertinentă a tuturor problemelor apărute în legătură cu realizarea acestei operaţiuni tehnico-juridice complexe.Astfel. la realizarea acestei lucrări mi-am mai propus următoarele obiective:

- a supune cercetării amănunţite contractul de gaj şi a stabili semnele definitorii ale acestuia

- a elucida aspectele de bază ce guvernează materia contractului de gaj ca mijloc de garantare a drepturilor reale.

- a analiza legislaţia în vigoare a Republicii Moldova privind contractul de gaj şi a scoate la iveală imperfecţiunile (neajunsurile) legislative din domeniul enunţat;

- a studia practica judiciară în domeniul contractului de gaj;

- a examina,sub aspect comparativ,legislaţiile ţărilor străine(în special cel al României)ce vizează domeniul nominalizat mai sus.

Baza teoretico-ştiinţifică şi metodologică a cercetărilor. Cercetările întreprinse sau bazat pe studierea doctrinei, legislaţiei şi practicii existente în domeniul dat. Ca metode de cercetare au fost folosite metoda logică (analiza şi sinteza), metoda istorică şi sistematică, precum şi metoda juridică comparativă.

În investigaţiile noastre drept punct de reper legal a servit Constituţia Republicii Moldova,ca lege fundamentală, Codul civil al Republicii Moldova, Codul civil al Republicii Moldova, Codul civil al României.

Au fost analizate, de asemenea, literatura ce reglementează subinstituţia dată în alte ţări, precum şi alte acte care au fost relevante temei tezei date.

Baza teoretico-ştiinţifică a cercetărilor a constituit lucrările savanţilor autohtoni, români şi ruşi, care au abordat tematica contractului de gaj, cum sunt: Baieş Sergiu, Cibotari Valentina, Creţu Ion, Gladche Roger, Tabunciuc Tatiana, Vocinschii Victor ; Adam Ioan, Chelaru Eugen, Dogaru Ion, Dră-ghici Pompiliu, Hamangiu C., Rosetti – Bălănescu I., Băiconeanu A., Filipescu P. Ion, Filpescu A., Poenaru Emil, Pop Liviu, Teveş Iulian, Vonica Romul Petru ; Golisev V.G., Gusev A.N., Kravcenko I., Skvorkov V.V. ş.a.

Capitolul I

Caracteristica generală a gajului.

§ 1. Definiţia şi caracterele juridice ale gajului.

Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

„Gajul” este însă folosit în legislaţia moldoveană ca termin generic de garanţie reală.În accepţiunea lui largă, termnul „gaj” e folosit pentru a determina o garanţie reală atît asupra mobilelor cît şi asupra imobilelor. Termenul de „gaj” este folosit în sens îngust atunci cînd determină o garanţie reală asupra bunurilor mobile. În textul Codului civil termenul de gaj e îndeosebi folosit în accepţiunea lui largă, cu excepţia cazului în care se prevede în mod expres sau implicit accepţiunea lui îngustă.„Gajul”desem-nează de asemenea un bun grevat, adică atît dreptul de gaj asupra unui bun cît şi lucrul (în cazul bunu-rilor corporale) care constituie obiectul acestui drept de gaj.Termenul de „gaj” mai desemnează şi obli-gaţia care grevează un bun pentru a asigura îndeplinirea unei obligaţiei către un creditor. [ 3, 106 ]

În viaţa de toate zilele membrii societăţii au necesitatea vitală de a intra în diferite raporturi juridice în special cu caracter obligaţional. Asumarea unei obligaţii de către o persoană are ca finalitate atît efectul pe care l-au urmărit părţile, anume executarea unei prestaţii determinate, cît şi un alt efect, care constă în faptul că debitorul este ţinut să execute obligaţia cu toate bunurile,fie ele mobile sau imobile, existente sau viitoare. Aceasta înseamnă– creditorul dobîndeşte un drept asupra patrimoniului debito-rului care îi conferă o anumită garanţie împotriva riscului insolvabilităţii acestuia,insolvabilitate carac-terizată prin depăşirea activului debitorului de către totalul datoriilor ce îi revin.În raporturile obligaţi-onale creditorul poate pretinde creanţa sa doar în cazul în care debitorul nu va săvîrşi acţiunile cores-punzătoare. Prin urmare, creditorul e dependent de voinţa debitorului, iar aceasta evidenţiază instabili-tatea drepturilor obligaţionale în raport cu cele reale.