Contractul de Gaj Comerial și Comodat

SECŢIUNEA I NOŢIUNEA CONTRACTULUI DE GAJ COMERCIAL

§ 1. Noţiuni generale

1. Caracterul comercial al gajului. Gajul este o garanţie reală prin care se

asigură executarea obligaţiilor civile sau comerciale.

Contractul de gaj dobândeşte caracter comercial cînd obligaţia pe care o garantează derivă dintr-un act juridic pe care legea îl considera faptă de comerţ (art. 478 C. corn.). Deci, contractul de gaj este o faptă de comerţ obiectivă conexă (accesorie); el dobindeşte caracter comercial datorită legăturii sale cu o obligaţie comercială (accesorium sequitur principalem).

Comercialitatea gajului este dată de natura obligaţiei garantate, iar nu de obiectul său. într-adevăr, contractul de gaj prin care se garantează o obligaţie civilă nu are caracter comercial, chiar dacă bunurile care fac obiectul garanţiei sînt efecte de comerţ (de exemplu, cambii).

în temeiul principiilor Codului comercial, contractul de gaj mai dobindeşte caracter comercial cînd el este constituit de un comerciant (art. 478 C. com.). în acest caz, contractul de gaj este o faptă de comerţ subiectivă (art. 4 C. com.) .

2. Reglementarea legală a gajului comercial. Unele particularităţi ale

obligaţiilor comerciale au determinat legiuitorul să consacre anumite dispoziţii

speciale privind contractul de gaj comercial. Aceste dispoziţii speciale sînt

prevăzute în art. 478-489 C. com.

Întrucît Codul comercial cuprinde numai anumite reguli speciale, el se com¬pletează cu dispoziţiile Codului civil privind contractul de gaj (art. 1 C. com.).

În privinţa incidenţei pe care o au cele două reglementări asupra gajului

comercial, sînt aplicabile principiile generale referitoare la izvoarele dreptului

comercial.

§ 2. Definiţia şi caracterele juridice al contractului

3. Definiţia contractului. Codul comercial nu cuprinde o definiţie a gajului

comercial. In consecinţă, acest contract va fi definit pe baza dispoziţiilor Codului

civil.

Contractul de gaj este contractul prin care debitorul remite crediiorului său un bun mobil pentru garantarea executării obligaţiei, cu posibilitatea pentru creditor ca, la scadenţă, în caz de nerespectare a obligaţiei, să fie satisfăcut cu preferinţă din valoarea bunului respectiv (art. 1685 şi 1686 C. civ.) .

4. Caracterele juridice ale contractului. Din definiţia dată rezultă caracterele

juridice ale contractului.

a) Contractul de gaj este uri contract unilateral; el dă naştere la obligaţii numai pentru creditor, de a păstra bunul şi de a-1 restitui debitorului după executarea obligaţiei garantate.

Contractul de gaj este un contract accesoriu; menirea sa este să garanteze executarea obligaţiei principale asumate de debitor.

Contractul de gaj este un contract real; pentru încheierea sa este neeesar, pe lîngă acordul de voinţă al părţilor, ca debitorul să remită creditorului bunul mobil care face obiectul gajului . Deci, gajul implică deposedarea debitorului de bunul său. în acest sens, art. 480 alin. 2 C. corn. prevede că dreptul creditorului de a fi satisfăcut cu preferinţă „nu există decît dacă lucrul s-a pus şi se află în posesiunea creditorului sau a unei alte persoane aleasă de părţi".

Cit priveşte condiţia remiterii bunului, Codul comercial consideră că ea este îndeplinită şi în cazul în care bunul se află în anumite locuri arătate de lege. Art. .480 alin. dispune: „Creditorul este presupus că are în posesiunea sa lucruri date in gaj cînd ele se află în magazinele sale sau ale comisionarului său, în vasele sale, la vamă sau într-un depozit public, sau dacă înainte de sosirea lor este în posesiunea poliţei de încărcare, sau a scrisorii de cărat girată cu clauza „valoarea în garanţie" sau o alta asemenea". ,

5. Gajul fără deposedare. Codul comercial consacră anumite cazuri de gaj

fără deposedare. Reglementarea gajului fără deposedare este determinată de

necesitatea asigurării unor condiţii stimulative pentru acordarea creditelor.

Art. 480 alin. 4 C. com. reglementează limitativ două cazuri:

a) gajul asupra produselor solului prinse încă în rădăcină sau deja culese;

b) gajul asupra materiilor prime industriale, în stare de fabricaţie sau deja

fabricate şi aflate în fabrici sau depozite .

în aceste cazuri, gajul se consideră constituit ca efect al contractului, de la data încheierii contractului. în contract trebuie să se indice numărul, natura, calitatea şi locul unde se află bunurile, fără ca ele să fie luate din posesiunea debitorulu.

Potrivit legii, contractul de gaj trebuie să fie transcris, în termen de 5 zile, în

registrul special ţinut la instanţa judecătorească . Dacă bunurile care constituie

obiectul gajului se află în altă localitate decît aceea în care se afla reşedinţa

judeţului, grefierul instanţei este obligat să comunice de urgenţă primarului

localităţii un extras de pe transcrierea efectuată! pentru a se face menţiune în

registrul de amanete al primăriei (art. 480 alin. 7 C. corn.).

Gajul fără deposedare avînd ca obiect bunurile menţionate este opozabil terţilor de la data transcrierii în registrul instanţei, respectiv de Ia dala menţiunii în registrul primăriei.

Trebuie arătat că. în doctrină se consideră gaj fără deposedare şi cazul gajului în cate remiterea materială a bunului este simbolica. Este cazul gajul asupra fondului de comerţ.

Deoarece interesul economic pledează pentru continuarea comerţului de către comerciantul debitor, iar Codul comercial nu a consacrat gajul fără deposedare privitor la fondul de comerţ, doctrina şi jurisprudenţa au imaginat procedeul tehnic al remiterii simbolice a detenţiunii fondului de comerţ . Acest lucru se realizează prin predarea către creditor a titlurilor şi documentelor privind fondul de comerţ; de exemplu, contractul de vinzarc-cumpăracc în temeiul căruia debitorul a dobindit fondul de comerţ.

Pentru protejarea terţilor, remiterea simbolică a titlurilor asupra fondului de comerţ trebuie completată prin publicitatea impusă de lege. Art. 21 din Legea ne. 26/1990 prevede obligaţia comerciantului de a face in registrul comerţului o menţiune privind gajul fondului de comerţ. Această menţiune este opozabilă terţilor de la data efectuării ei în registrul comerţului.