Devolutiunea Succesorala Legala in Viziunea Actualului si Noului Cod Civil si Elemente de Drept Comparat

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Devolutiunea Succesorala Legala in Viziunea Actualului si Noului Cod Civil si Elemente de Drept Comparat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 52 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: APAFI LARISA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domenii: Drept Civil, Drept

Cuprins

CAP I. NOŢIUNEA DE SUCCESIUNE p.2
CAP II. CONDIŢIILE CERUTE DE LEGE PENTRU A PUTEA MOŞTENI p.3
Secţiunea a I-a. Enumerarea condiţiilor p.3
Secţiunea a II-a. Capacitatea succesorală p.4
Secţiunea a III-a. Capacitatea succesorală în noul Cod civil p.4
Secţiunea a IV-a. Nedemnitatea succesorală p.6
1.Noţiune p.6
2. Cazurile de nedemnitate p.6
3. Nedemnitatea în noul Cod civil p.8
4. Efectele nedemnităţii succesorale p.10
4.1.Efecte faţă de moştenitorul nedemn p.10
4.2. Efectele nedemnităţii faţă de descendenţii nedemnului p.11
4.3. Efectele nedemnităţii faţă de terţi p.12
5. Modul în care operează nedemnitatea p.12
Secţiunea a V-a. Vocaţia sau chemarea la moştenire p.13
CAP III. REGULI GENERALE PRIVIND DEVOLUŢIUNEA LEGALǍ A MOŞTENIRII p.14
Secţiunea a I-a. Consideraţii generale p.14
Secţiunea a II-a. Principiile devoluţiunii succesorale legale p.14
1. Principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali p.16
2. Principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii de aceeaşi clasă p.17
3. Principiul egalităţii (pe capete) a împărţirii moştenirii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad p.18
Secţiunea a III-a. Reprezentarea succesorală p.18
1. Noţiunea reprezentării succesorale p.18
2. Cazurile de aplicare a reprezentării succesorale p.20
3. Condiţiile reprezentării succesorale p.22
4. Efectele reprezentării succesorale p.24
5. Reprezentarea succesorală raportată la Legea nr.18/1991 şi Legea nr.10/2001 p.25
CAP IV. DREPTURILE SUCCESORALE ALE RUDELOR DEFUNCTULUI ŞI ALE SOŢULUI SUPRAVIEŢUITOR p.26
Secţiunea a I-a. Clasele de moştenitori p.26
1. Clasa I -a de moştenitori (descendenţii defunctului) p.26
2. Clasa a II-a de moştenitori (ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi) p.28
3. Clasa a III-a de moştenitori (ascendenţii ordinari) p.31
4. Clasa a IV-a de moştenitori (Colataralii ordinari) p.32
Secţiunea a II-a. Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor p.33
1. Reglementare legală p.33
2. Condiţiile cerute de lege soţului supravieţutor pentru a putea moşteni p.33
3. Corelaţia dintre dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor şi comunitatea de bunuri a soţilor p.34
4. Drepturile conferite de lege soţului supravieţuitor p.35
Secţiunea a III-a. Situaţia soţului supravieţuitor în alte sisteme de drept p.42
Secţiunea a IV-a. Succesiunea anomală p.43
Secţiunea a V-va. Succesiunea legală în dreptul internaţional privat p.48
CAP V. CONCLUZII p.49
BIBLIOGRAFIE p.50

Extras din document

CAPITOLUL I

NOŢIUNEA DE SUCCESIUNE

Rolul pe care dreptul succesoral este chemat să-l joace în viaţa juridică română reclamă o bună cunoaştere a sa de către toţi juriştii. Iată de ce, am abordat în prezenta lucrare tematica moştenirii legale. Ea este concepută ca o abordare comparativă a vastei problematici a devoluţiunii succesorale legale, abordată pe baza tradiţiei doctrinei şi jurisprudenţei dreptului succesoral din ţara noastră în paralel cu reglementarea anumitor aspecte ale acestei ramuri a dreptului în viziunea noului Cod civil.

În limbaj comun, cuvântul succesiune semnifică succedarea în timp şi spaţiu, unei persoane sau unui eveniment. În drept, moştenitorii succed persoanei lui de cuius, cu privire la drepturile acestuia. Tehnic, succesiunea are semnificaţia de mod de transmitere a drepturilor (moştenirii) lăsat de de cuius, succesorilor sau legatarilor.

Art. 953 din noul Cod civil defineşte moştenirea, semnalând opţiunea Comisiei de a înlocui termenul de „succesiune" cu cel de „moştenire". Textul art. 46 din Constituţie garantează dreptul la moştenire, iar termenul de succesiune primeşte în cuprinsul noului cod un sens mai larg. La art. 557 alin. 1, se foloseşte tot cuvântul moştenire, când se enumeră modurile de dobândire a proprietăţii. În plus, am observa cum termenul uzitat în limbajul cotidian de nejurişti este mai degrabă cel de moştenire decât cel de succesiune, generalizat în vocabularul juridic ca urmare a împrumutului legislativ francez din sec. XIX.

Succesiunea ab instestat se fundamentează pe ideea că succesiunea trebuie să fie reglementată numai prin lege, excluzând voinţa lui de cuius, căci nevoile familiei prevalează în raport cu afinităţile lui. A fost ghidat de această regulă mai ales dreptul feudal germanic şi cel aflat sub influența lui, dreptul cutumiar din nordul Franţei.

În ţara noastră, până la mijlocul secolului XV, când au apărut primele date despre transmisiunea testamentară, dreptul feudal din Ţara Românească şi cel din Moldova era influenţat de dreptul bizantin şi nu cunoştea decât transmisiunea succesorală ab intestat.

În sistemul succesoral legal, ordinea chemării la moştenire a fost diferită de la o societate la alta, în funcţie de interesele societăţii. Clasele de succesori erau, în toate sistemele, aceleaşi: descendenţii, ascendenţii şi colaterali, cu chemarea mai întâi a rudelor din căsătorie (moştenitori legitimi). Copii din afara căsătoriei avea un drept reciproc la moştenire doar în raport cu mama şi cu rudele ei.

Până la destrămarea societăţii feudale, prioritară era păstrarea averii familiei, iar tehnica realizării acestui scop era chemarea la succesiune, din fiecare clasă, cu prioritate a succesorilor bărbaţi ca şi un drept inegal al fetelor la succesiune. În cazul în care nu existau succesori de sex masculin averea imobiliară trecea în patrimoniul domnului. Acesta putea să înlăture transferul (prădălnicie, în Ţara Românească, respectiv uric, în Moldova) prin încuviinţarea pe care o dădea ca averea să fie trecută unei fiice. Existenţa acestor transferuri era o mărturie că transmiterea succesorală testamentară nu era aplicabilă. În perioada destrămării societăţii feudale proprietatea individuală ia locul celei a familiei şi odată cu ea sunt înlăturate şi regulile succesiunii legale ce ocroteau proprietatea de grup a familiei.

CAPITOLUL II

CONDIŢIILE CERUTE DE LEGE PENTRU A PUTEA MOŞTENI

Secţiunea a I-a. Enumerarea condiţiilor.

În Capitolul II din Titlul I”, Despre succesiuni”, intitulat” Despre condiţiile cerute pentru a putea succede”, Codul civil prevede (art.654-658) două condiţii pentru ca o persoană să poată veni la moştenire şi anume:

a) să aibă capacitate succesorala

b) să nu fie nedemnă de a moşteni.

Doctrina a mai adăugat o a treia condiţie şi anume:

c) să aibe vocaţie (chemare) la moştenire.

Este de observat ca prima condiţie prevăzută de art.654 C. civ., capacitatea succesorală şi cea de a treia, vocaţia succesorală, sunt condiţii pozitive, iar cea de a doua, nedemnitatea succesorală, prevăzută de art.655-658 C. civ. este una negativă. Aceasta pe de o parte, iar pe de alta, că prima condiţie şi cea de a treia sunt valabile atât pentru moştenirea legală cât şi pentru cea testamentară, pe când nedemnitatea priveşte numai moştenirea legală, corespondentul ei pentru moştenirea testamentară fiind revocarea judecătorească a legatelor pentru ingratitudine prevazută de art.831 si 930 C. civ.

Fisiere in arhiva (1):

  • Devolutiunea Succesorala Legala in Viziunea Actualului si Noului Cod Civil si Elemente de Drept Comparat.doc

Alte informatii

MASTER, FACULTATEA DE DREPT, 2011