Dreptul Familiei - Efectele Casatoriei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Dreptul Familiei - Efectele Casatoriei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 75 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Lector.univ.dr. DANIEL MARIUS COSMA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Cuprins

Cuprins
Capitolul I Căsătoria - act juridic pe care se întemeiază familia 5
1.1. Noţiunea, scopul şi caracterele căsătoriei 5
1.2. Caracterele juridice ale căsătoriei 6
1.2.1. Caracterul laic al căsătoriei 6
1.2.2. Caracterul solemn al căsătoriei 8
1.3. Criteriile legale la căsătorie 9
1.3.1. Condiţiile de fond ale căsătoriei 9
1.3.2. Condiţiile de formă ale căsătoriei
10
Capitolul II Efectele căsătoriei cu privire la raporturile personale dintre soţi
12
2.1. Consideraţii generale 12
2.2. Efectele căsătoriei cu privire la persoana soţilor 13
2.2.1. Numele soţilor 13
2.2.2. Obligaţia de sprijin moral 15
2.2.3. Obligaţia de fidelitate 16
2.2.4. Obligaţia de a locui împreună (cohabitare) 17
2.2.5. Obligaţia conjugală
18
Capitolul III Analiza efectelor patrimoniale 19
3.1. Aspecte generale privind regimul juridic matrimonial 19
3.2. Natura juridică a comunităţii de bunuri a soţilor 24
3.3. Aspecte generale ale regimului matrimonial preconizat de Proiectul Noului Cod Civil
26
3.4. Bunurile soţilor 30
3.4.1. Bunurile comune 30
3.4.1.1. Condiţiile ca bunurile sa fie dobândite în timpul căsătoriei
32
3.4.1.2. Data dobândirii bunurilor comune 35
3.5.1. Bunurile proprii 37
3.5.1.1. Precizări prealabile 37
3.5.1.2. Bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei
38
3.5.1.3. Bunurile dobândite prin moştenire, legat sau donaţie, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune
38
3.5.1.4. Bunurile de uz personal şi cele destinate exercitării profesiei
40
3.5.1.5. Bunurile dobândite cu titlu de premiere sau recompensă, manuscrise ştiinţifice, schiţe şi proiecte artistice, proiecte de invenţii, precum şi alte asemenea bunuri
41
3.5.1.6. Indemnizaţia de asigurare sau despăgubirea pentru pagubele pricinuite persoanei
41
3.5.1.7. Valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare
42
3.5.2. Dovada bunurilor comune şi a celor proprii 43
3.5.3. Calificarea juridică a unor bunuri ca fiind comune sau proprii
44
3.5.3.1. Veniturile din muncă 44
3.5.3.2. Sumele economisite în depozite bancare 45
3.5.3.3. Drepturile locative ale soţilor asupra locuinţei închiriate
46
3.5.3.4. Fructele şi productele 46
3.5.4. Drepturile soţilor asupra bunurilor comune 47
3.5.5. Datoriile comune ale soţilor 49
3.5.6. Regimul juridic, al datoriilor comune 51
3.5.7. Împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei 52
3.5.8. Împărţirea bunurilor comune la încetarea căsătoriei 53
3.5.8.1. Criteriul împărţelii 54
3.5.8.2. Modalităţile împărţelii 54
3.5.8.3. Procedura împărţelii 54
3.5.8.4. Efectele împărţelii
54
Capitolul IV Desfiinţarea, încetarea şi desfacerea căsătoriei 55
4.1. Generalităţi 55
4.1.1. Cazuri de nuliatate absolută 56
4.1.2. Cazuri de nuliatate relativă 58
4.1.3. Regimul juridic al nulităţilor 59
4.1.4. Efectele nuliăţilor 60
4.1.4.1. Căsătoria putativă 60
4.2. Încetarea căsătoriei 61
4.2.1. Moartea unuia dintre soţi 62
4.2.2. Declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi 62
4.2.3. Recăsătorirea soţului celui ce fusese declarat mort 62
4.3. Desfacerea căsătoriei 63
4.3.1. Motivele de divorţ 64
4.3.2. Procedura divorţului 65
4.3.3. Efectele desfacerii căsătoriei 70
4.3.3.1. Efectele divorţului cu privire la relaţiile personale dintre foştii soţi
70
4.3.3.2. Efectele divorţului cu privire la relatiile patrimoniale dintre fostii soti
70
Capitolul V Concluzii 72
Bibliografie 75

Extras din document

Capitolul I

CĂSĂTORIA-ACT JURIDIC PE CARE SE ÎNTEMEIAZĂ FAMILIA

1.1 Noţiunea, scopul şi caracterele căsătoriei

Termenul de „căsătorie” are în dreptul nostru un dublu înţeles.

J. Portalis, îpletind elementele laice cu cele religioase, a definit căsătoria ca fiind „societatea bărbatului şi a femeii, care se unesc pentru a se perpetua, pentru a suporta împreună greutătile vieţii şi pentru, a împărtăşi destinul lor comun.” Căsătoria desemnează, în primul rând, actul juridic pe care îl încheie cei ce vor să se căsătorească.

În al doilea rând, desemnează situaţia juridică, a celor căsătoriţi, situaţie care se naşte ca efect al actului juridic odată încheiat.

Prin conceptul de act juridic al căsătoriei se înţelege un act juridic bilateral şi solemn, prin care viitorii soţi consimt, în mod public, să devină soţi, calitate în care li se aplică de drept, statutul legal de persoane căsătorite.

Al doilea înţeles al termenului de căsătorie şi anume, situaţia juridică de căsătorie, este desemnat în limbaj juridic şi cu terminologia de „legătură juridică dintre soţi”, „stare juridică de căsătorie”, „statut juridic”, sau „statut legal al soţilor”, „uniune dintre soţi”, „legătura conjugală”, „legatura matrimonială”, etc.

Conceptul de căsătorie mai are şi întelesul de „instituţie juridică”, adică de totalitate a normelor legale care reglementează căsătoria.

Instituţia căsătoriei cuprinde reglementări de sine stătătoare în cadrul Codului familiei, dar ea se poate complini cu reglementări din alte ramuri de drept, cu care dreptul familiei are multe interferenţe, spre exemplu, legăturile cu instituţiile fundamentale ale dreptului civil ca: persoana fizică, actele de stare civilă, proprietatea, obligaţiile, succesiunile, s.a.

În concluzie căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, care se încheie potrivit dispoziţiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie , şi reglementată de normele imperative ale legii.

Scopul încheierii căsătoriei se deduce din conţinutul art. 1, alin. (3) C. Fam., conform căruia familia are la bază căsătoria liber consimţită între soţi. Deci, implicit, proximul şi necesarul efect al căsătoriei este apariţia unei familii.

Astfel importanţă pe care căsătoria a avut-o dintotdeauna pentru soţi şi pentru societate, a determinat ca ea să constituie o instituţie juridică principală ca urmare a reglementării ei juridice.

Căsătoria este o problema - în primul rând – personală dar totodată şi o problemă socială.

Căsătoria bărbatului cu femeia conduce la întemeierea familiei, care presupune comunitate de viaţă socială şi intimă, existenţa unor sentimente, concepţii, idealuri comune.

Aspectul social al căsătoriei este dat de existenţa familiei care are trei funcţii sociale : perpetuarea speciei umane, economică şi educativă.

Din textele Codului familiei se pot desprinde principalele trăsături ale căsătoriei :

a) Căsătoria este o uniune dintre bărbat şi femeie;

b) Căsătoria este liber consimţită. Viitorii soţi pot hotărâ singuri dacă se căsătoresc sau nu, fără vreun amestec al altor persoane;

c) Căsătoria este monogamă. Nici o persoană nu poate fi căsătorită în acelaşi timp, decât cu o singură persoană de sex opus; bigamia fiind pedepsită conform legii;

d) Căsătoria se încheie în formele cerute de lege, având astfel un caracter solemn, deoarece se încheie în mod public în faţa unei autorităţi de stat, într-o zi dinainte stabilită, prin participarea personală şi obligatorie a viitorilor soţi;

e) Căsătoria are un caracter civil. În momentul încheierii actului căsătoriei, viitorii soţi îşi exprimă personal consimţământul în faţa ofiţerului de stare civilă, în scopul de a produce efectele juridice care rezultă din căsătoria reglementată imperativ de lege. Potrivit art. 44 pct. 3 din Constituţie, soţii pot celebra şi religios căsătoria, dar numai dupa încheierea ei, cu specificaţia că celebrarea religioasă nu produce nici un efect juridic;

f) Căsătoria se încheie pe viaţă, astfel că ea poate fi desfăcută numai în condiţiile expres prevăzute de lege;

g) Căsătoria se întemeiază pe deplina egalitate dintre bărbat şi femeie. Această egalitate se manifestă atât în raporturile dintre soţi, cât şi faţă de copii, ea existând în domeniile vieţii sociale;

h) Căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii, acesta fiind numai scopul juridic al căsătoriei.

Însă căsătoria are şi un scop social, în accepţiunea întemeierii unei comunităţi de viaţă între soţi, în vederea procreerii, creşterii, educării şi pregătirii copiilor pentru viaţă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul Familiei - Efectele Casatoriei.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA DREPT