Efectele Desfacerii Căsătoriei prin Divorț

1.1. CĂSĂTORIA ÎN RAPORT CU FAMILIA

În statul nostru căsătoria constituie izvorul legăturilor care se stabilesc între membrii unei familii considerată baza societăţii noastre, de vreme ce familia este alcătuită în primul rând din soţi şi numai apoi din cei între care există legătură de sânge a rudeniei; cu efecte juridice restrânse pot fi considerate că fac parte din familie cei între care se nasc, prin căsătorie, legăturile de afinitate, şi anume între fiecare din soţi şi rudele celuilalt.

Noţiunea de familie poate fi privită în sens sociologic şi juridic. În sens sociologic familia poate fi definită ca fiind grupul de persoane unite prin căsătorie, filiaţie sau rudenie care se caracterizează prin comunitate de viaţă, interese sau într-ajutorare, relaţiile de familie având un caracter de complexitate pe care nu îl găsim la alte categorii de relaţii sociale. În sens juridic familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii care izvorăsc din căsătorie, rudenie (inclusiv înfierea), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie, familia fiind o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege.

Căsătoria este definită de Dicţionarul de Dreptul familiei ca fiind uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, realizată în condiţiile prevăzută de lege în scopul întemeierii unei familii. În accepţiunea Codului familiei, termenul de căsătorie este utilizat în două înţelesuri: în sens de act juridic prin care viitorii soţi consimt să se căsătorească în condiţiile şi formele prevăzute de lege şi în înţelesul de situaţie juridică, adică de statut legal.

Statul este cel care sprijină dezvoltarea şi consolidarea familiei, ocrotirea căsătoriei şi a familiei realizându-se nu numai cu ajutorul normelor dreptului familiei ci şi cu ajutorul altor norme juridice. Codul familiei reglementează condiţiile încheierii căsătoriei, drepturile şi obligaţiile personale şi patrimoniale ale soţilor şi desfacerea căsătoriei prin divorţ.

1.2. DESFACEREA CĂSĂTORIEI.

NOŢIUNE ŞI DELIMITARE.

Pentru a defini noţiunea de desfacere a căsătoriei vom încerca să o delimităm întâi de celelalte noţiuni de încetare a căsătoriei, desfiinţarea căsătoriei, de noţiunea de separaţie de fapt şi separaţie de corp.

Noţiunea de desfacere a căsătoriei nu trebuie confundată cu cea de încetare a căsătoriei care are loc prin moartea unuia din soţi, declararea judecătorească a morţii unuia din soţi sau recăsătorirea soţului celui ce fusese declarat judecătoreşte mort. Încetarea căsătoriei are loc de drept. Desfacerea căsătoriei poate avea loc prin hotărâre judecătorească ca o măsură cu caracter excepţional.

Desfacerea căsătoriei se deosebeşte şi de desfiinţarea căsătoriei, deşi în ambele situaţii există o hotărâre judecătorească în baza căreia căsătoria nu mai fiinţează. Astfel nulitatea sau anularea căsătoriei – în urma cărora căsătoria este desfiinţată – se poate pronunţa numai pentru cauze anterioare încheierii ei şi îşi produce efectele, exceptând pe cele faţă de care copii şi căsătoria putativă din chiar momentul încheierii ei, deci şi pentru trecut, căsătoria fiind considerată că nu a existat niciodată.